Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

14 IULIE – ZIUA TRANSMISIONIŞTILOR MILITARI

Staţie de trasmisiuni aparţinând Armatei Române

Evenimentele politico-militare din secolele XIX şi XX, alături de apariţia şi dezvoltarea în ţările din Europa a unor mijloace tehnice de comunicare din ce în ce mai performante sunt printre principalii factori care şi-au pus amprenta asupra apariţiei şi dezvoltării armei transmisiunilor (azi Comunicaţii şi Informatică) şi în ţara noastră.

Adoptarea mijloacelor de legătura şi comunicare tot mai performante de către armatele moderne a influenţat principiile de organizare şi ducere a acţiunilor militare –  lărgirea substanţială a zonelor de acţiune ale unităţilor şi subunităţilor, mărirea distanţelor între punctele de comandă, cunoaşterea în timp scurt a situaţiilor tactice, trecându-se, treptat, de la spaţiul terestru la cel maritim şi apoi la cel aerian.

În România, prin Inaltul Decret nr. 1303/14 iulie 1873 s-a înfiinţat prima subunitate de transmisiuni din armată – secţia de telegrafie din cadrul companiei de  minări a Batalionului de Geniu (1 şef de secţie, 15 manipulatori, şefi de ateliere şi 30 de lucrători telegrafişti). De aceea 14 iulie 1873 marchează ziua de naştere a trupelor de transmisiuni şi se  sărbătoreşte
în fiecare an ca „Ziua transmisioniştilor militari”.

Procesul de modernizare al transmisiunilor militare, sub toate aspectele sale

Echipamente de comunicaţii aflate în înzestrarea Armatei României

(resurse umane, structuri organizatorice, sisteme şi echipamente tehnice etc.), a fost lung şi anevoios. Dar nu „aspectele tehnice” ale vieţii transmisioniştilor aş dori să le subliniez, ci faptul că ei sunt nişte oameni aparte, ca pun mult suflet în ceea ce fac, că ştiu să fie uniţi şi la bine, şi la greu.

În anul 1985, la terminarea şcolii militare, cand mi-am primit repartiţia la transmisiuni, pe Măgurele, cineva mi-a zis: „Nici nu ştii ce norocoasă eşti! Transmisioniştii sunt nişte oameni excepţionali, sunt … altfel”. Nu am înţeles atunci sensul cuvintelor, dar l-am desluşit şi pătruns în anii care au urmat. Câtă dreptate a avut! Împreună cu o altă colegă, de la intendenţă, am fost primele femei-cadru militar în regimentul de transmisiuni condus de colonelul (acum generalul în rezervă) Vasile Brădiceanu. Da, am ţinut neapărat să dau numele primului meu comandant. Cunoscătorii în ale armei ştiu de ce! Am învăţat multe lucruri de la dumnealui, dar unul mi-a rămas întipărit în minte pentru toată viaţa: „Rufele murdare se spală numai în familie.” E o lecţie pe care ar trebui să o ştim şi să o aplicăm cu toţii.

Începutul carierei a fost greu pentru toată lumea, dar, cu timpul, am început să descopăr adevaratul caracter al acestor oameni “de la transmisiuni”, să cunosc şi să înţeleg felul lor de a fi – ei, indiferent de structura militară din care fac parte, SUNT O FAMILIE, marea familie a transmisioniştilor, care îşi împart atât bucuriile, cât şi necazurile, râd sau plâng, dar MEREU  ÎMPREUNĂ.

… Nu ştiu ce au vazut în mine colegii mei de la prima unitate unde am fost repartizată, dar, la scurt timp după venirea mea, au decis – trebuia să dau la o facultate. Nu avea importanţă dacă şi eu voiam sau nu. TREBUIA. Şi a trebuit să mă supun voinţei lor. Dar tot ei m-au susţinut necondiţionat, neîncetat atât în perioada de pregătire, cât şi în timpul anilor de studiu. Am înţeles mai târziu că am păţit şi eu ce păţea fiecare proaspăt absolvent de şcoală militară ajuns în mijlocul lor – erai obligat să te perfecţionezi, să-ţi depăşeşti condiţia de „mediu”. De fapt, între „elite” eşti obligat să te schimbi.

Viaţa cazonă, cu tot ce înseamnă această – instrucţie, munci agricole, poligoane, aplicaţii – a trecut mai uşor datorită colectivului din care am făcut parte.

Final de facultate. O altă decizie: NU POŢI TRĂDA ARMA TRANSMISIUNI! NU POŢI PLECA DE LA NOI! Fireşte, nici nu m-am gândit la aşa ceva, dar specificul noii funcţii în care fusesem numită m-a obligat să schimb unitatea. De la transmisiuni … la transmisiuni, tot pe Măgurele. Însă, la scurt timp, a trebuit să plec la Comandament (pe atunci, Comandamentul Transmisiunilor, Comunicaţiilor şi Informaticii). Mi s-a părut că am schimbat doar locaţia, nu şi colectivul, pentru ca în Comandament am întâlnit aceeaşi atmosferă „de familie” ca şi în unităţile subordonate.  Răspunderea mea, însă, era alta. Am
încercat să fiu la înălţimea noilor cerinţe şi cred că nu mi-am dezamăgit niciodată colegii. Anii petrecuti în Comandament au fost, incontestabil, cei mai frumoşi ani din viaţa mea. Şi, deşi am plecat „mai sus” într-un anume moment al vieţii mele şi, deşi am părăsit ceva mai târziu, sistemul militar, eu am rămas şi voi rămâne toatăa viaţa mea UN TRANSMISIONIST.

∙    ∙    ∙

Şi pentru că e zi de sărbătoare, se cuvine a aminti şi de recunoaşterea meritelor acestor oameni minunaţi. Pentru că în cei 138 de ani de istorie, transmisioniştii Armatei Române au participat la toate evenimentele majore ale patriei, implicându-se în îndeplinirea misiunilor şi contribuind  la acoperirea de glorie a drapelelor sub faldurile cărora au luptat. Totodată, au
contribuit decisiv la îndeplinirea obiectivelor ce i-au revenit armatei noastre

Echipament de comunicaţii instalat de militarii români în Afganistan

în perioada de  preaderare la NATO, iar după dobândirea  calităţii de aliat au depus eforturi pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de comunicaţii şi informatice la nivelul cerinţelor  standardelor  de compatibilitate şi interoperabilitate NATO. Astăzi, structurile de comunicaţii şi informatică („foste” de transmisiuni) parcurg etapele procesului de transformare şi modernizare necesar compatibilităţii şi interoperabilităţii cu structurile similare în cadrul NATO, concomitent cu participarea, alături de aliaţi, la îndeplinirea misiunilor comune în teatrele de operaţii.

Ca recunoaştere a rolului deosebit de important al acestei arme pentru Armata Romana,  recent, Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii, condus de domnul general de brigadă Ion Cerăceanu, i-a fost conferit Drapelul de Luptă, prin Decretul prezidenţial nr. 526/2011. Ceremonialul militar de înmânare a Drapelului are loc astazi, 14 iulie 2011, pe platoul Unităţii Militare 01704 Bucureşti. Decretul 526 din 3 iunie 2011

∙    ∙    ∙

Iar pentru cei care doresc să cunoască mai multe despre această armă, precum şi pentru cei care doresc să retraiască clipele petrecute în minunaţii ani “la transmisiuni”, (re)amintim existenţa Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii, Filială a Muzeului Militar National “Regele Ferdinand I”, în incinta Unităţii Militare 01668 Bucureşti.

NELA BATIRU

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

20 Responses to “14 IULIE – ZIUA TRANSMISIONIŞTILOR MILITARI”

  1. parablue says:

    La mulți ani acestor admirabili camarazi, din partea unui fost parașutist !

  2. PLANO10 says:

    Felicitari transmisionistilor si in special reporteritei!

    Voi si frantuzii ce mai sarbatoriti astazi, 14 iulie.
    La ei a cazut Bastilia!
    La noi …—… !

  3. Skiuc says:

    La multi ani tuturor transmisionistilor din partea unui radiolocatorist!

  4. Simina says:

    Desi nu am facut armata am avut ocazia sa cunosc multi transmisionisti si pot spune ca sunt niste oameni minunati. Doresc sa le transmit un calduros “La multi ani!” si o petrecere frumoasa!

  5. Dragos says:

    “Sistemul nervos al unei armate”. Cata dreptate are cel care a spus acest lucru. Ce te faci cu informatia, cu tehnica de lupta, cu oamenii instruiti daca nu poti comunica ordinele si daca nu poti primi rapoartele? Iar transmisionistii au stiut intotdeauna ce rol important au (atat la pace cat si la razboi). Si s-au achitat de sarcinile primite cu brio. La multi ani, sanatate, bucurii si impliniri tuturor transmisionistilor, activi sau in rezerva si retragere! Si, bineinteles, petrecere placuta pe toate frecventele!

  6. geooss says:

    Din parte unui infanterist LA MULTI ANI , camarazilor ce poarta si au purtat semnul de TRANSMISIONIST.

  7. sTOPs says:

    lA MULȚI ANI TUTUROR TRANSMISIONIȘTILOR ,
    ȘI ÎN SPECIAL FOSTELOR MELE COLEGE DE LA CENTRALA COMANDAMENTULUI TRUPELOR DE PARAȘUTIȘTI !!
    CECILIA POSTELNICU

  8. fd says:

    LA MULTI ANI! din partea unui’pensionar nesimtit”

  9. PLANO10 says:

    materiale scrise de aceeasi autoare transmisionistahttp://militar.infomondo.ro/actualitate/eroii-de-azi-nesimtitii-de-maine.html

  10. Constantin says:

    Festivitatea organizata de “Ziua transmisioniştilor militari” la Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii, Filială a Muzeului Militar National “Regele Ferdinand I”, în incinta Unităţii Militare 01668 Bucureşti, la care am participat cu deosebita bucurie si respect pentru munca si daruirea exemplara a acestor oameni minunati, m-a facut sa ma simt din nou altfel: mai mandru ca sunt roman, ca m-am nascut si ca apartin acestei tari aparata de oameni minunati si plini de curaj; sunt mandru ca am avut ocazia sa vad o mare parte din istoria reala, vizibila,palpabila a poporului nostru, a armatei noastre- in special arma transmisiuni, oameni extraordinari si minunati camarazi care au luptat continuu pentru binele patriei noastre, din care o parte nu mai sunt; patrioti care s-au jertfit pe front de-alungul unei istorii zbuciumate, pentru ca noi sa fim in siguranta, sa traim linistiti in tara noastra, sa ne crestem si sa ne educam copiii! sunt fericit ca mi s-a oferit ocazia sa vad din nou o imensa bogatie si tezar national al tehnicii de transmisiuni militare, expresie a inteligentei si priceperii specialistilor romani, militari ai armatei nostre. Tot respectul, sincere felicitari si urari de sanatate pentru organizatori si pentru intreaga echipa de specialisti militari in rezerva, unii ceva mai in varsta care ingrijesc zilnic piesele acestui muzeu;m-au impresionat modestia, simplitatea si prietenia acestor oameni, bogatia cunostintelor tehnice si despre faptele de arme si evenimentele istoriei militare traite de ei sau stiute de la alti camarazi;daruirea totala pentru munca uriasa pe care o fac acesti oameni minunati, fara nici un beneficiu financiar; si ei sunt modelele si exemplele frumoase pentru noi si copiii nostri, ei apartin acestei minunate istorii, sunt mandri de asta si transmit vizitatorului un inalt sentiment al datoriei implinite fata de tara, un simt civic exemplar; ei ingrijesc de fapt istoria tarii noastre, cu daruire extraordinara si cu un simt deosebit de responsabilitate.
    Pentru toate astea si pentru cele care sunt si se intampla zilnic, chiar daca nu se pot vedea de fiecare din noi civilii, NOI CETATENI AI ACESTEI TARI MINUNATE CARE SE NUMESTE ROMANIA, VA MULTUMIM DIN TOATA INIMA CU RESPECT SI SINCERITATE, PENTRU MUNCA VOASTRA SI EXEMPLUL DE DARUIRE, UNITATE, CAMARADERIE SI PATRIOTISM PE CARE NI-L TRANSMITETI !
    VA DORIM LA MULTI ANI, MULTA SANATATE SI FERICIRE VOUA, FAMILIILOR VOASTRE SI PRIETENILOR VOSTRI!

  11. Dorel Pietrareanu says:

    Cu prilejul ZILEI TRANSMISIONISTILOR MILITARI, imi face o deosebita placere sa transmit colegilor transmisionisti, activi si in rezerva, urari sincere de sanatate si fericire.
    Va doresc, de asemenea, viata linistita si indeplinirea tuturor dorintelor…, atat cat se poate in situatii de criza….
    Sa traiti frumos, oriunde v-ati afla!
    LA MULŢI ANI, DRAGI PRIETENI !
    Cu mult respect si cu prietenie nealterata de vremurile sub care traim, un fost transmisionist ’’in cuget si în simtiri”,
    Colonel rz Dorel Pietrareanu
    PS Excelent (si de suflet!) articolul doamnei Nela Batiru. Sincere felicitari!

  12. micutzul says:

    Un sincer LA MULTI ANI transmisionistilor !
    Si tie ELENAAAAAA!

  13. Dan says:

    Un gand frumos si urari de bine la ceas aniversar tuturor prietenilor transmisionisti! La Multi si Fericiti Ani! Petrecere frumoasa si felicitari autoarei articolului!

  14. Alecuș says:

    Mă bucur că aud atâtea lucruri frumoase despre transmisioniști, a căror zi o sărbătorim astăzi. Ca radiotelegrafist de clasă instruit în armată cu peste 50 de ani în urmă, pot spune că, într-adevăr, constituim această familie. Și pentru că am iubit familia transmisioniștilor, nici eu n-am părăsit-o deși am avut oferte mai avantajoase. Un gând de recunoștință pentru cei ce astăzi nu mai sunt, dar ne-au învățat această meserie frumoasă. Printre ei, desigur plt. adj. “Soacra” de la Pitești, un Morsar desăvârșit.
    La mulți ani transmisioniștilor și nu numai lor ci tuturor rezerviștilor militari !

  15. cpt.cdor (r) ing Ovidiu Mihalache says:

    De la primul sunet de goarna care anunta “Desteptarea” si pana la ultimul care anunta “Stingerea” orice Armata are nevoie de Transmisiuni.

    E greu de stabilit carei categorii apartin Transmisionistii: combatantilor sau fortelor de asiurare a luptei. Dar imi amintesc de la lectiile de istorie a artei militare despre posturile de observare inaintate, acolo unde, intr-o groapa meschina, un mic transmisionist camuflat, la cateva sute de metri in fata dispozitivului, dirija practic ofensiva proprie sau anunta ofensiva inamicului.

    La multi ani transmisionistilor si, evident, multe “ceasuri bune” (asa cum isi urau unii altora transmisionistii ambarcati pe Vedetele Purtatoare de Rachete de la Mangalia).

  16. JVEK G. says:

    La multi ani transmisionisti ! (noi le ziceam greierasi-din cauza de antene desigur!) Felicitari si pentru autorul articolului! Frumoasa evocare!

  17. Laurentiu says:

    La multi ani tuturor transmisionistilor. Exista cumva o asociatie care sa reuneasca transmisionistii?

  18. Victor says:

    Felicitari Nela, tie si tuturor colegilor transmisionisti, activi, in rezerva sau in reragere! Frumos scris. Am multi, foarte multi cunoscuti in arma. Oameni deosebiti. LA MULTI ANI!

  19. NELA BATIRU says:

    @all
    Multumiri pentru aprecieri si urari.
    @Constantin
    PROMIT sa revin cu un material despre Muzeul care v-a placut atat de mult.
    @Laurentiu
    Da, exista si se numeste Asociatia Cadrelor Militare în Rezerva sau în Retragere din Armele de Transmisiuni, Informatică şi Război Electronic.