Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Agenda întâlnirii Preşedintelui cu Secretarul general NATO

Traian Băsescu - Preşedintele României

În cursul vizitei ce o întreprinde la Bruxelles pe 30 ianuarie, 2012, Preşedintele României, Traian Băsescu se va întâlni la comandamentul NATO cu Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Potrivit conferinţei de presă susţinute de Preşedinte pe 29 ianuarie întâlnirea este dedicată pregătirii summit-ului NATO ce va avea loc la Chicago în perioada 20-21 mai.

Agenda discuţiilor:

1. Sistemul de apărare antirachetă: “obiectivul României este ca la summit-ul NATO de la Chicago să fie declarată capacitatea interimară a NATO în ceea ce priveşte sistemul antirachetă, având în vedere că România a semnat şi este în curs de îndeplinire a tuturor aranjamentelor legale în ceea ce priveşte începerea instalării sistemului la Deveselu, de asemenea, ceilalţi parteneri NATO, în mod deosebit Turcia, şi ea este în curs de implementare a părţii care îi revine din proiect.”

2. Conceptul de “Smart Defence”: “punctul de vedere al României trebuie să fie cunoscut. Spre exemplu, în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO. După cum vă este cunoscut, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO. 48 de aeronave compatibile cu aeronavele NATO. În conceptul de “Smart Defence” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane,
poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă. De asemenea, România ar putea fi un contributor important în conceptul de “Smart Defence” la securitatea cibernetică – avem atâţia hackeri talentaţi, care ar putea fi utilizaţi pozitiv în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor membre NATO, fie că vorbim de sisteme civile sau militare: sistemele băncilor, sistemele companiilor de electricitate, precum şi cele ale armatei sau cele de comunicaţii interguvernamentale.”

3. Procesul de tranziţie din Afganistan. “După cum ştiţi, România are circa 2.000 de militari. Vă pot spune că misiunile contingentului românesc în regiunea Zabul au rămas aceleaşi şi după ce am mărit efectivele şi trebuie să stabilim şi cu aliaţii, şi cu sistemele de comandă ale NATO un proces în care România, îndeplinindu-şi misiunile, să înceapă să-şi diminueze participarea în Afganistan. Vă pot spune că nu se pune problema pentru anul 2012 – Statul Major General consideră că, pentru îndeplinirea misiunilor pentru 2012, efectivele pe care le avem în Afganistan asigură şi securitatea efectivelor, şi îndeplinirea misiunilor, dar avem în vedere ca începând cu 2013 să trecem la o reducere considerabilă a efectivelor cu care suntem angajaţi în Afganistan, în condiţiile îndeplinirii misiunilor pe care le avem, dar şi ale transferului de
responsabilitate către armata afgană, care se află, în parte, în instruirea militarilor români. De altfel, la ultima vizită pe care am făcut-o în Afganistan am întâlnit şi comandanţii de mari unităţi afgane care îşi desfăşurau deja activitatea
împreună cu militarii români. Să sperăm că acest proces de transfer al responsabilităţii ne va permite ca în 2013 să ne retragem parte din efectivele aflate în Afganistan.”

4. Relaţia NATO-Rusia: “va fi un subiect de discuţie şi voi exprima punctele de vedere româneşti legate de această relaţie. Cert este că voi pleca de la premisa că este foarte bine să ai în Federaţia Rusă un partener în asigurarea securităţii regionale.

5. Problematica legată de “menţinerea porţilor deschise” (de aderare la NATO n.r.) pentru ţările de la sud de România, în mod deosebit pentru statele din Balcanii de Vest, dar nu mai puţin important pentru noi este şi discutarea perspectivei de avansare către Est – şi mă refer în mod expres la Georgia din acest punct de vedere.

În final, Traian Băsescu a spus:
“Cam acestea vor fi principalele subiecte în discuţia cu secretarul general NATO. Doar pentru informarea dvs fac o paranteză în ceea ce priveşte instalarea scutului antirachetă la Deveselu, a elementelor de scut. Vă pot spune că progresăm în definitivarea aranjamentelor legale; în afara ratificării acordului, sunt o serie de aranjamente bilaterale care trebuie modificate. România are din 2005 18 aranjamente, opt dintre ele sunt valabile aşa cum sunt, alte zece trebuie ajustate şi, după evaluarea noastră, alte şase noi trebuie să fie negociate cu partenerul american până la mijlocul anului. Doar v-am dat un exemplu că lucrurile nu sunt foarte simple în ceea ce priveşte asigurarea cadrului legal de funcţionare a structurilor antirachetă de la Deveselu. Cel de-al doilea obiectiv este legat de participarea la Consiliul European informal, deci este un consiliu care nu era planificat, dar nevoile de decizii au impus organizarea unui consiliu informal în afara celor regulate./…./

Etichete: , , ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

3 Responses to “Agenda întâlnirii Preşedintelui cu Secretarul general NATO”

  1. Lt.col(r).Ing.dpl.Vasile says:

    Se va lauda acuma , pe deplin satisfacut cum a “revizuit” el pensiile militarilor cu marire prin scadere , unicat in luma si in NATO , deoarece militarii i-au scos dosarul de securist din arhive si ca drept urmare IA CIURUIT CU URA DEPLINA. Sa ia aminte si NATO ce muschi are el sa taie pensiile “nesimtite” ale militarilor si sa lase pensii intre 2.500 pina la 9.000 de euro la magistrati. Inca se va mai lauda cum a masluit el Curtea Constitutionala si a facut din ea un cotet.

  2. Lt.col(r).Ing.dpl.Vasile says:

    Sa explice tovarasul presedinte , sau sef al statului ca nu ii place cum suna art.80 din Constitutie, cum a aplicat decizia pe care a promis-o la adunarea Statului Major General cu ocazia celei de a 150 a aniversari , ca nu se va lega de legea pensiilor militare, iar pe scari a facut afirmatia : Le-am promis eu la militari in sala , marea cu sarea , insa am sa ii f… cu p… indoita. Asta este Seful CSAT , tara membra NATO, care a anulat Legea 164/2001 , data in conformitate cu criteriile NATO,U.E. si liniile de convergenta Shengen, la care trebuia sa alinieze si pe magistrati nu sa le aplice favoruri. Unul din articolele de baza ale legii 164 , se regaseste in spatiul euroatlantic la pensiile ocupationale ale militarilor, politistilor si magistratilor care suna: Indiferent de sporurile acumulate, niciun beneficiar al pensiilor ocupationale nu are cum sa aiba pensie mai mare decat 100 % din ultima solda.

  3. s says:

    prostu asta o sa ne lase fara aviatie de vanatoare si fara piloti