Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Agenda Summitului NATO de la Lisabona

Vineri şi sâmbătă se va desfăşura la Lisabona reuniunea liderilor celor douăzeci şi opt de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Principalele probleme care se vor afla în centrul discuţiilor vor fi: aprobarea unui nou Concept Strategic, apărarea antirachetă, Consiliul NATO-Rusia, situaţia arsenalului nuclear, Afganistanul, extinderea NATO, pirateria şi atacurile cibernetice.

Noul Conceptul Strategic

– este primul din noul mileniu (al şaptelea de la înfiinţarea Alianţei), fiind prima declaraţie de misiune a NATO din ultimii zece ani (după intervenţia din Kosovo);
– va cuprinde strategia şi obiectivele în domeniul apărării şi politicii externe, care trebuie să reflecte mai bine realităţile secolului 21.
– va reglementa mai ales probleme referitoare la apărarea antirachetă, relaţia NATO-Rusia, dar şi prezenţa armelor nucleare tactice americane în Europa;
– NATO rămâne jucătorul esenţial în ceea ce priveşte securitatea colectivă, mai exact a circa 900 de milioane de cetăţeni.

Apărarea antirachetă

– NATO şi-a propus să instaleze un scut antirachetă menit să îi ofere capacitatea de a-i apăra pe toţi membrii săi din Europa împotriva ameninţării unui atac cu rachetă din partea unor state instabile care pot procura sau posedă arme nucleare, dispuse în special în zona Orientului Mijlociu extins;
– urmează a fi stabilit în ce ţări vor fi instalate elemente ale scutului, precum şi modul în care vor fi definite în documentul strategic potenţialele ameninţări cu rachetă la adresa Europei;
– elemente ale unui astfel de sistem ar urma să fie plasate în Polonia, România, Bulgaria şi, eventual, Turcia;
– Turcia s-a arătat ezitantă faţă de această perspectivă dorind să deţină controlul asupra elementelor scutului instalat pe teritoriul turc;
– NATO şi Rusia vor lansa un studiu comun asupra posibilităţii de unire a sistemelor lor de apărare antirachetă;
– NATO ar putea propune Rusiei accesul la obţinute de sateliţii americani în schimbul participării ei la proiectul scutului antirachetă din Europa.

Armele nucleare

– arsenalul nuclear din Europa rămâne un subiect de fricţiune cu Rusia şi chiar în interiorul NATO;
– SUA şi Rusia deţin peste 90% din arsenalul nuclear mondial, multe dintre acestea, inclusiv arme nucleare tactice de mici dimensiuni, fiind desfăşurate şi menite să fie folosite în interiorul regiunii euroatlantice. Reducerea şi eliminarea acestei infrastructuri nucleare este una dintre cele mai importante probleme nerezolvate de pe agenda NATO şi a Consiliului NATO-Rusia;
– chestiunea arsenalului american în Europa nu se va regăsi probabil în noua declaraţie a NATO, conform unor înalţi responsabili militari;
– NATO trebuie să-şi păstreze armele nucleare, conform unor poziţii oficiale franceze;
– Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Norvegia pe de o parte, Polonia şi Suedia pe de altă parte, au cerut declanşarea unei dezbateri privind eliminarea armelor nucleare americane, dar SUA nu par înclinate să poarte astfel de discuţii pentru moment;
– reducerea este prevăzută în Noul Tratat privind reducerea armelor strategice (START-2) negociat în aprilie de Rusia şi SUA, care fixează la 1550 fiecare numărul de focoase nucleare, o scădere de 30% în raport cu limita din 2002;
– secretarul general al NATO, consideră că “marea decizie” ce va fi luată la summit va fi să invite Rusia să coopereze în domeniul apărării nucleare.

Extinderea NATO

– Secretarul general Anders Fogh Rasmussen apreciază că referirile ce vor fi făcute în declaraţia finală a summitului de la Lisabona cu privire la Ucraina şi Georgia vor fi diferite şi că, pentru prima dată, vor exista ‘nuanţe’ în planul perspectivelor nord-atlantice ale acestor ţări;
– Rasmussen a dat asigurări că NATO nu are intenţia de a ataca vreodată Rusia, apreciind totodată că Moscova ar trebui să privească pozitiv procesul de extindere a alianţei;
– unul din momentele decisive pentru viitoarele relaţii dintre Rusia şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord îl constituie aspiraţia Georgiei de a deveni membru al Alianţei.

Afganistan

– împreună cu liderii altor 19 ţări care au trupe în cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă la Securitate (ISAF) din Afganistan, precum şi liderii UE, ONU, Banca Mondială şi Japonia, va fi aprobată, probabil, începerea retragerii trupelor combatante ale NATO din Afganistan şi predarea responsabilităţii către forţele afgane, începând din prima jumătate a anului 2011;
– trupele internaţionale vor continua să desfăşoare operaţiuni în Afganistan până în anul 2014, când se va încheia transferul atribuţiilor în materie de securitate
– Statele membre ar urma şi să îşi ia angajamentul să susţină în continuare Guvernul afgan, după încheierea misiunii de luptă;
– NATO speră că Afganistanul va avea pacea în 2014, chiar dacă violenţele vor mai continua în unele regiuni.

Consiliul NATO-Rusia

– este primul după 2008, când acest mecanism de cooperare a fost suspendat în urma intervenţiei ruse din Georgia;
– la reuniunea de sâmbătă va participa preşedintele Dmitri Medevdev;
– este o oportunitate de trecere la o etapă nouă a relaţiilor NATO-Rusia care să presupună o cooperare practică asupra unei serii de probleme, precum scutul antirachetă, reducerea armelor nucleare, extinderea NATO;
– secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, consideră că Obiectivul principal al NATO în relaţiile cu Rusia este dezvoltarea practică a unui parteneriat strategic, ceea ce va fi avantajos în special pentru ţările est-europene;
– Preşedintele rus Dmitri Medvedev a apreciat că summitul va marca o ameliorare a relaţiilor între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică;
– Preşedintele american Barack Obama a declarat că speră ca această întâlnire NATO-Rusia să permită “calmarea tensiunilor şi să amelioreze cooperarea în mai multe probleme ale securităţii”;
– SUA vor să coopereze cu Rusia în cadrul NATO pentru a răspunde ameninţărilor în Asia de Nord-Est şi regiunea Orientului Mijlociu;
– este posibil ca Rusia să ofere o susţinere mai mare pentru misiunea NATO din Afganistan;
– analiştii apreciază că un concept strategic NATO-Rusia ar trebui să includă:
1. Adoptarea de măsuri de consolidare a încrederii la mai multe niveluri, care să se focalizeze pe relansarea elementelor importante de transparenţă ale Forţelor Convenţionale în Tratatul European;
2. Iniţierea cooperării practice cu privire la una dintre problemele strategice cheie ale zilei – apărarea antirachetă la care Rusia ar trebui să participe la toate nivelurile de cooperare dintre SUA şi aliaţii lor europeni;
3. Extinderea cooperării privind dezvoltarea unui sistem regional de securitate pentru Afganistan şi vecinii acestuia;
4. Ameliorarea nivelului de interoperabilitate între NATO şi Rusia;
5. Reforma Consiliului NATO-Rusia pentru a-l transforma într-un organism cu adevărat integrat în care toţi membrii să se simtă confortabil atunci când participă cu capacitatea lor naţională, nu pe bază de bloc, şi care este atât mandatat cât şi capabil să ia decizii în comun în probleme de interes reciproc.

Alte subiecte aflate în marja summitului NATO:
– aprobare reducerii numărului cartierelor generale ale Alianţei de la 11 cartiere generale la 7. Subiectul va duce, probabil, la diviziuni profunde între statele membre, dar nu sunt aşteptate decizii până în iunie 2011;
– vor fi aprobate planurile de apărare ale Alianţei pentru Letonia, Estonia, Lituania şi Polonia în conformitate cu Articolul 5 al tratatului fondator al alianţei militare.

sursa: NATO.int

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.