Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Analiza de intelligence: artă sau şiinţă? – recomandare de lectură

Ars analytica. foto oranoua

Ars analytica. foto oranoua

“Analiza de intelligence: artă sau şiinţă?” reprezintă o recomandare de lectură, pentru cei interesaţi.
Una dintre cele mai noi profesiuni din România, analistul de informatii (cod COR 242224), îsi are, începând cu luna mai a acestui an, propriul manual “de căpătâi”, am putea să-l numim. Ars Analytica – Provocări şi tendinţe în analiza de intelligence constituie titlul complet al ultimului volum coordonat de către 2 profesionişti din domeniului informaţiilor: Ambasador George Cristian Maior şi preşedintele ASIA (Asociaţia Specialiştilor în Informaţii pentru Afaceri), Ionel Niţu. Pentru publicul larg, şi pentru cei mai puţin familiarizaţi cu domeniul intelligence, Ionel Niţu are o vasta experienţă profesională şi academică în domeniu, fiind autorul primului volum dedicat analizei de intelligence din România.

Cu un titlu foarte inspirat ales, cea de-a doua sursa bibliografica de acest gen publicata în România, Ars Analytica reprezintă o contribuţie esenţială pentru munca de analiză pe care analiştii de informaţii sunt obligaţi să o desfăşoare, dând dovadă, în acelasi timp, de dăruire, echilibru şi profesionalism.

Lucrarea – lansată de editura RAO la Salonul Internaţional de Carte ”Bookfest” ,2013 – reprezintă, din punctul de vedere al coordonatorilor, o contribuţie semnificativă în ceea ce priveşte cunoaşterea în domeniul analizei (cunoaştere atât necesară sedimentarii acestei discipline noi de studiu).

Deşi, aparent, am fi tentaţi să apreciem că ni se propune o incursiune eclectică într-un domeniu vast, puţin cunoscut publicului larg, si de o semnificativă şi substanţială valoare operativă, tactică şi strategică, Ars Analytica suprinde plăcut cititorul pe parcursul a mai bine de 550 pagini, cu lucrările a peste 40 de contributori cu o vastă expertiză în domeniu.

Se remarcă importanţa subiectelor abordate (dimensiunea analitică a procesului de intelligence, tipuri, metode şi tehnici de analiză, profilul analistului de intelligence, ANAINT etc.) cât şi nuanţele de interpretare, exemplare, exprimate de coautori asupra unei literaturi de specialitate eminamente anglo-saxonă.

Ca o apreciere generală, volumul interacţionează plăcut cu cititorul, stimulându-l metodic, prin oportunitatea oferită de a decide în particular asupra unui aspect fundamental al analizei de intelligence: artă, sau, dimpotrivă, ştiinţă?

Apreciem că volumul de faţă este recomandat spre aprofundare nu doar teoreticienilor şi practicienilor din domeniul studiilor de securitate şi intelligence, ci şi tuturor celor care, din varii domenii, au preocupări analitice într-un sens particular.

drd. Iulian F. POPA

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

14 Responses to “Analiza de intelligence: artă sau şiinţă? – recomandare de lectură”

  1. Cip says:

    Mai dragi frati: da de ce “intelligence”? Bai da’ chiar nu va e/nu aveti nici un pic rusine/respect de/pentru limba noastra? Cand mama dracului s-a vorbit in limba romana de “razvedca”? Si piciorul rus presa tare mult si greu pe grumazul nostru. Da’ acum?

  2. Iulian F. POPA says:

    Stimate domn,
    Va rog sa ma lamuriti cum s-ar traduce in opinia dvs. cuvantul “intelligence”? Informatii? Total inoportun, in opinia mea. Iar motivele sunt multe si nu doar de natura lingvistica.

  3. Iakob Attila says:

    pai daca ar exista o traducere la “inteligence” ar fi la fel de hilara/patetica ca si ce de la “soft power” adica “putere blanda/moale”….. respectul pentru limba romana sta exact in efortul de a nu traduce un cuvint sau concept in asa fel incit acesta sa aduca defavoruri ( traducerea sa nu acopere intreg sensul original) limbi sau sa creeze doar un cuvint nou doar de dragul de a crea ceva nou…odata tradus gresit cuvintul va ramine in vocabular si va fi ca o musca moarta intr-o supa delicioasa….vocabularul este mai mult o pictura neterminata decit un cuier.

  4. Balcifer says:

    Analiza de intelligence…..cum se traduce in Ro !
    Analiza INFORMATIILOR …cred ca suna mai bine romaneste!

  5. Socrate says:

    Soft power se poate traduce in limba romana prin expresii gen “putere redusa ” , “mica putere”. Oricarei traduceri urmeaza etapa de stilizare , etapa care apartine specialistilor. Acestia sunt abilitati sa inlocuiasca traducerile hilare , gen “ogor magnetic ” cu expresii care corespund sensului limbii , gen “camp magnetic “. Corect , cred eu , a interpretat dl. BALCIFER cu referire la termenul “inteligence ” care este in fond o actiune si care presupune analiza de date , informatii , etc.

  6. Orrin says:

    Nu cred ca este vorba de o problema de lipsa de respect pentru limba romana. Ca si persoana cu ceva experienta in tratuceri va spun ca este adesea deosebit de dificil, oricat de priceput ar fi traducatorul, sa transpui intreaga semnificatie a unui anumit termen dintr-o limba in alta. In cazul de fata eu cred ca folosirea cuvantului “intelligence” este complet justificata. Cuvantul “informatii” nu acopera decat o parte din semnificatia termenului “intelligence”. Parcurgerea volumuli de fata va va lamuri cu siguranta, macar partial daca nu complet, in legatura cu distintiile dintre aceste doua cuvinte.

  7. Cip says:

    Domnule Popa,

    Cred ca simplul “domeniul informatiilor” ar rezolva provizoriu problema lui “intelligence” in conjunctie cu “analiza” fara a ne deranja prea mult “inteligenta”. Revin spunand ca imediat predecesorii nostri nu au avut nici cea mai mica tresarire in a traduce si implementa termenul rusesc “razvedca” prin noua valenta a termenului ramanesc de “cercetare”.

    Partea amuzanta este ca insusi ea, da, ea “literatura de specialitate eminamente anglo-saxona” nu are echivalentul termenului “razvedca”. Pur si simplu nu l-au gasit (dar nici nu s-au straduit), dar nici nu l-au imprumutat ca atare. Intrebati-l pe maiorul Vladimir Rezun.

    Noi, generatia noastra, vorbitori de limba romana si engleza, de ce am face-o cu “intelligence”?

  8. lute says:

    Domnule Cip, nu va necajiti, dar face si maimuta ce face omul…

  9. Iulian F. POPA says:

    Schimbarile de paradigma aduc cu sine, adesea, si modificari la nivel de topica sau nuante de interpretare. Cu alte cuvinte, apreciez ca in acest caz traducerea este optima pentru domeniul de studiu mentionat.

  10. Marlon Juvet says:

    Unde sunteți doctorand, domnule Popa, şi în ce domeniu?

  11. Iulian F. POPA says:

    RISE (relatii internationale si studii de securitate).

  12. Marlon Juvet says:

    Unde, adică în ce centru universitar

  13. Iulian F. POPA says:

    ScDoc Relatii Internationale si Studii de Securitate, Cluj-Napoca. http://rise.cassoe.ro/

  14. Gh. N. says:

    Urmează:
    Serviciul Român de INTELLIGENCE
    Serviciul de INTELLIGENCE Extern(e)
    Direcţia Denerală de INTELLIGENCE a Armatei