Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

“Armata Română este o piesă pe tabla de şah a luptei politice”

Cum era de aşteptat, scrisoarea deschisă adresată viitorului Preşedinte al României, de către generalul maior (r) Iordache Olaru, intitulată “UMILIREA ARMATEI NAŢIONALE” a generat deja reacţia jurnaliştilor şi a cel puţin 2 dintre candidaţii la Preşedinţia României, Crin Antonescu şi Mirecea Geoană.

Potrivit lui Doru DRAGOMIR, jurnalistul care a promovat în mass media scrisoarea generalului, doi candidaţi la Preşedinţia României, Crin Antonescu – PNL şi Mircea Geoană – PSD, au răspuns imediat solicitării de iniţiere a unei dezbateri pe tema stării Armatei (vineri 25 septembri, în aceeaşi zi cu publicarea scrisorii n.r.). Solicitarea Ziua adresată Preşedinţiei şi ministrului Apărării a rămas fără raspuns.

Punctul de vedere al candidatului PBL la Preşedinţia României, Crin Antonescu:

“Domnule general-maior

Am citit cu mare atentie si interes scrisoarea pe care ati lansat-o in aceste zile. In primul rand, din postura de cetatean al Romaniei, care priveste catre institutia Armatei cu intreg respectul pe care i-l poarta, dar constata, in acelasi timp, ca in acest moment institutiile politice nu-i acorda acesteia atentia si grija pe care i le datoreaza. Ca presedinte al PNL, am privit acest mesaj cu toata seriozitatea, pentru ca si partidul pe care astazi il conduc a fost la guvernare, si am vrut sa vad care sunt greselile ce ne pot fi imputate. In calitate de candidat la alegerile prezidentiale, ma preocupa in mod real semnalul dvs., pentru ca onoarea de a fi “comandant suprem” al Armatei Romane confera presedintelui obligatii si angajamente ferme fata de structurile militare. Cu sinceritate va pot spune ca am constatat din scrisoarea dumneavoastra dorinta de reforma a Armatei Romane, dar mai ales opinia avizata a unui specialist fata de problemele cu care se confrunta soldatii nostri.

Este evident ca, din pacate, Armata Romana este astazi o piesa pe tabla de sah a luptei politice, iar politicienii puterii isi aroga succesele soldatilor, fara a le pasa de nevoile stringente ale acestora.

Guvernul PNL a propus la finalul anului trecut un buget de peste 1,5% din PIB pentru Armata, precum si posibilitatea de extindere a plafonului pentru creditele extrabugetare vizand programele strategice de inzestrare a Armatei.

Astazi, dupa ce actualul presedinte, Traian Basescu, a criticat virulent propunerea Guvernului Tariceanu, bugetul Armatei a ajuns la ridicolul procent de 1,3% din PIB.

Intre timp, aflam ca programele de inzestrare ale Armatei Romane nu mai sunt de actualitate, dar avem o suita de ministere noi, care consuma bani de la bugetul de stat pentru clientela politica a PDL si PSD. Nu pot sa nu remarc, de altfel, absenta oricarei reactii a presedintelui fata de reducerea veniturilor personalului armatei, interzicerea dreptului la munca a personalului disponibilizat, lipsa de viziune in domeniul achizitiilor de echipamente militare. PNL, in calitate de partid de opozitie, nu a putut decat sa atace aceste probleme, prin motiuni, in Parlament.
Tot intre timp insa, militarii romani sunt angrenati in teatre de operatiuni, in zone extrem de periculoase ale lumii, luptand cu tehnica rudimentara.
2% din PIB pentru Armata

Angajamentele politice si operationale asumate de Romania la intrarea in NATO nu pot fi indeplinite in contextul reducerii bugetului Apararii Nationale la nivelul critic de aproximativ 1,3% din PIB. Aceasta situatie genereaza incertitudini privind capacitatea noastra de a ne acoperi responsabilitatile in cadrul Aliantei la termenele planificate in comun. Romania nu-si poate permite astazi sa faca eroarea strategica de a ignora provocarile mediului international de securitate, asa cum nu trebuie sa ridice dubii in ceea ce priveste credibilitatea sa ca aliat.

Tara noastra nu poate, de asemenea, sa evite reevaluarea strategica a apararii pentru a genera o structura de forte eficienta si suficienta din punct de vedere operational. Sustin o crestere graduala a volumului resurselor alocate pentru finantarea apararii de la 1,3% la 2%, pe masura reducerii arhitecturii birocratice guvernamentale exagerate si depasirii efectelor crizei economico-financiare, alaturi de masurile de reforma necesare, pe care si dum­nea­voastra le propuneti.

Revizuirea Strategiei de transformare a Armatei Romane

In aceste conditii de criza a Armatei si de indiferenta la nivelul puterii politice, sunt in acord perfect cu pozitia dumneavoastra privind revizuirea Strategiei de transformare a Armatei Romane, in contextul unei analize profunde a procesului de aparare si debutului noului mandat la Cotroceni. Trebuie sa vedem – este tragic ca abia dupa 20 de ani! – ce stim, ce am acumulat si incotro ne putem indrepta. Sunt sigur ca demersul dumneavoastra este vocea starii de dezamagire si disperare din Armata Romana.

In calitate de candidat la alegerile prezidentiale, ma angajez sa introduc in prima sedinta CSAT pe care o voi prezida in calitate de presedinte propunerile dumneavoastra, desi consider ca presedintele in functie ar trebui deja sa faca acest gest.

Domnule general maior, am toata deschiderea si admiratia pentru demersul dumneavoastra. Va pot promite dumneavoastra, dar si intregului personal al Armatei Romaniei, in mod evident, ca daca voi deveni presedinte, toate problemele majore ale institutiei vor face obiectul unor analize complexe in formatul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, si in calitate de moderator in cadrul sistemului national de securitate voi urmari aplicarea masurilor menite sa redea energia si increderea atat celor din sistem, cat si in relatia cu celelalte paliere sociale. Obiectivele si propunerile pe care le faceti vor putea fi finalizate intocmai si in cel mai scurt timp – nimeni nu va poate promite acest lucru.

Realizarea acestor obiective va depinde insa si de implicarea dumneavoastra, a militarilor de varf, in acest proces, implicare pe care eu o sustin si o doresc. Cele mai bune idei privind schimbarile necesare in Armata nu pot veni decat dinspre cei mai buni cunoscatori ai institutiei, adica dvs. militarii, fiindca puteti completa in mod benefic prioritatile politicii de aparare ce vor fi prezentate in programul meu.

Ma alatur si eu demersului cotidianului ZIUA de a solicita factorilor responsabili de situatia Armatei Romane prezentarea publica a situatiei reale a acesteia si masurile avute in vedere pentru rezolvarea ei, desi, probabil, este un efort zadarnic. Actuala putere ascunde problema concedierilor care vor avea loc in 2010 sau preconizata crestere a impozitelor. Armata Romana este de mult la “si altele” pentru actualul “comandant suprem”.

Cu toata consideratia, Crin ANTONESCU”

sursa: Ziua

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

10 Responses to ““Armata Română este o piesă pe tabla de şah a luptei politice””

  1. legistul says:

    Angajamentul Romaniei pentru bugetul apararii este de 2,3% din PIB (2% nu respecta angajamentul fata de NATO).
    deci
    Concediati-va consilierul pe probleme militare sau nu mai candidati la functia de presedinte al Romaniei daca nu aveti intentia de a respecta angajamentele luate la aderare

  2. OBAMA says:

    Cel propus pentru concediere de semnatarul randurilor de mai sus este Melescanu…halal!

  3. ion glanetasu says:

    obama, sub ce masa stai?

  4. moromete says:

    gargara ieftina. este obligatoriu sa votam cu PNL? iar nenea Obama poti sa te duci si tu dupa ceilalti la spitalul de urgenta! frustratule si plin de idei!!

  5. I.P. says:

    Mister Obama, nu cred ca e vorba de Melescanu. In niciun caz.

  6. OBAMA says:

    Pentru ironicii de serviciu: epitete sunt usor de aruncat din spatele semnaturilor anonime, mai ales cand par a fi generate de acelasi om. La data emiterii scrisorii Crin era la Bruxelles. Reactiile umorale duc la tensiune arteriala stimabile moromete. In rest numai de bine pentru floretistii electronici.

  7. mega2005 says:

    P_romisiuni…promisiuni,..ca doar suntem in campanie!!!
    Ce sa mai cred,..am ajuns in situatia cetateanului turmentat….cui sa mai acord votul???
    Si daca ar fi singura problema poate ca as reusi sa o depasesc dar starea de metastaza a societatii romanesti ma indeamna sa ma gandesc la ceva de genul ….SOC SI GROAZA,..altminteri nu ne mai trezim la realitate!!!
    Democratia nu-i de noi,..se vede de la o posta!!!…au trecut 20 de ani DEGEABA!!!

  8. schwartzkopff says:

    Da-ti peste gura mega2005, doar nu ne vor conduce cacanarii la nesfarsit. Pulimea trebuie sa invete sa iasa in strada si sa protesteze, sa nu stea hipnotizata la TV.
    Olaru iese si ne spune ceea ce stie toata lumea iar geoana si crin au revelatia ca sunt solutia problemei. Sa faci un strategic defence review nu e treaba lu’ Crin sau a peceristului Geoana, e o chestiune de vointa la nivelul conducerii armatei dar asta ar insemna, printre altele, mai putina sefime si mai mult personal lucrator, mai putine semnaturi, usi de deschis, stampile, plecaciuni, pupaturi in fund, cadouri, flori, brazi de craciun etc.
    Deci domnule general Olaru, eu cred ca solutia este la noi nu la clasa politica de rahat pe care o avem.

  9. OBAMA says:

    Impecabil domnule general…schwartzkopff! Cuvantul “pulime” mi-a adus aminte de singurul instelat care a parcurs treptele carierei si in sus si in jos, cu zambetul pe buze. Nota 10.

  10. vasile says:

    Referitor la situaţia pensiilor militare, menţionez că în multe ţări reglementarea acestora se face într-un capitol special, separat, din legea generală a pensiilor. Nicăieri nu există o lege “unitară” a pensiilor, ci o lege “generală”, care poate include atăt pensiile de serviciu, cât şi pensiile ocupaţionale, pensiile opţionale şi pensiile private. Cred că pensiile militare, ca pensii ocupaţionale, ar trebui reglementate de legea română într-un capitol separat.. Trebuie ţinut seama că aceste pensii au avut şi au ca bază contribuţia personală. Nu se înţelege de către cei care fac atâta caz de pensiile noastre că solda nu este tot una cu salariu. Solda este suma de bani pe care o primeşte o persoană ce este la dispoziţia Statului pentru a servi la asigurarea securităţii sale, la nevoie. Deci este o sumă ce se acordă nu pentru ce face persoana angajată în sistemul militar, în mod curent, ci pentru ce este chemată a face în caz de necesitate, pentru securitatea Statului, respectiv pentru apărare. Persoana respectivă este obligată să se pregătească în mod corespunzător, potrivit normelor sistemului respectiv, fiind obligată ca, la nevoie, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate, chiar cu preţul vieţii. Această prevedere nu se regăseşte în niciun alt sistem social. Iar pregătirea în acest scop este permanentă şi impune o seamă de privaţiuni speciale, asumate în momentul acceptării de a face parte din sistemul respectiv. Pentru asta sunt plătiţi militarii, nu pentru ce fac în mod curent. Din acest motiv, Statul, în general, nu concepe să aibă o altă contribuţie proprie la fondul de pensii destinate militarilor. Foarte puţini dintre cei care pretind că se ocupă de problemele de apărare înţeleg acest aspect. Din păcate. Rezultatul este gândirea de tip Boc-Şeitan. Acesta este pericolul major. Nu numai pentru pensionari, ci pentru întreg sistemul militar.
    Reducerea cuantumului echivaleaza cu o expropriere si poate fi atacata in justitie si la CEDO.
    Sunt două aspecte de observat: dreptul la pensie nu este ceva abstract, ci înseamnă inclusiv cuantumul calculat potrivit legii. Cuantumul pensiei, stabilit prin lege, nu poate fi modificat în sensul anulării sau diminuării, decât prin hotărârea definitivă a unei instanţe, este un drept câştigat. Magistraţii au câştigat pe această formulă toate procesele intentate Statului pentru neplata unor astfel de drepturi ce le dobândiseră prin lege.
    În ce priveşte apelul la CEDO, acesta este posibil şi în situaţia că nici o instanţă a Statului nu îşi asumă competenţa într-o cauză în care a fost sesizată legal. Regula comună cere parcurgerea tuturor etapelor procesuale prevăzute pe plan naţional. O altă problemă este contribuţia la fondurile de asigurări. Până în momentul “profesionalizării” Armatei, cadrele militare au primit, începând de prin 1970, solda de grad şi funcţie şi sporurile de vechime şi de altă natură în valoare netă.Motivaţia a fost simplă: Fondurile destinate soldelor militare nu echivalau cu un serviciu anume prestat către Stat, ci plata pentru pregătirea în vederea prestării unui astfel de serviciu, în caz de nevoie (război). Pregătirea permanentă pentru prestarea unui astfel de serviciu presupunea diverse restricţii, privaţiuni şi obligaţii care nu se regăsesc la serviciile prestate direct, în schimbul unui salariu. În aceste condiţii, obligaţiile aferente contribuţiilor de asigurări (de sănătate, asigurări sociale), precum şi impozitul erau calculate la cheltuielile generale de salarizare şi reţinute direct la bugetul de stat, care le repartiza la instituţiile de asigurări repective. Aşa se face că, până în 1999, pensiile militare erau calculate pe principiul soldei medii nete din cinci ani mai favorabili, succesivi, din ultimii 10 ani înainte de pensie. Aşa era legea.
    Reducerea cuantumului echivaleaza cu o expropriere si poate fi atacata in justitie si la CEDO .Această reglementare nu poate fi anulată, căci legea nouă acţionează numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile. Este un principiu de drept, care se găseşte în toate legislaţiile europene, cu excepţia dreptului anglo-saxon.
    Având în vedere cele de mai sus, drepturile de pensie, respectiv drepturi băneşti, nu pot fi recalculate retroactiv, ci numai pentrui viitor. Orice altă idee în acest scop este lovită de nulitate absolută, indiferent de artificiile invocate de unii “Şeitani”, precum că dreptul la pensie este numai latura abstractă, cuantumul putând fi modificat. Aceasta este o aberaţie juridică.
    DEJA CURTEA CONSTITUTIONALA A LITUANIEI A CREAT UN PRECEDENT , PRIN DECLARAREA UNEI LEGI SIMILARE , DREPT NECONSTITUTIONALA , DE REDUCERE A PENSIILOR . SA VEDEM DACA SI ROMANIA MAI ARE CURTE CONSTITUTIONALA SAU NU.