Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Atac asupra bazei CIA din Afganistan. Partea I

Miercuri 30 decembrie 2009, într-o bază militară americană din provincia Khost, FOB Chapman, Afganistan, o sursă iordaniană care colabora cu CIA, Humam Khalil Abu-Mulal Al-Balawi, a executat un atac sinucigaş în urma căruia 7 angajaţi CIA şi un ofiţer iordanian din cadrul serviciului secret iordanian au fost ucişi.

Cum s-a putut întâmpla aşa ceva şi mai ales în numele cui a fost executat atacul rămâne să aflăm în parte din analiza Stratfor, ”The Khost Attack and the Intelligence War Challenge”, January 11, 2010, George Friedman and Scott Stewart.

Cine a fost Al-Balawi? Al-Balawi a fost un medic iordanian, cu legături în localitatea Zarqa (oraşul în care s-a născut liderul Al Qaeda din Irak, Abu Mousab al-Zarqawi). Sub pseudonimul Abu Dujanah al-Khurasani, el a activat ca administrator al unui forum foarte popular, de discuţii online pentru jihadişti, Al-Hesbah. Autorităţile iordaniene l-au arestat în 2007, din cauza implicării sale pe acest forum cu tentă  radicală, considerat ilegal în Iordania. În perioada în care a stat încarcerat într-o închisoare iordaniană, a fost recrutat de serviciul de informaţii iordanian (General Intelligence Department – GID)  pentru a lucra pentru acesta.

Cu mai puţin de un an în urmă, Al-Balawi a fost trimis în Pakistan, în cadrul unei misiuni întrunite GID/CIA. Sub acoperirea că urma cursuri de perfecţionare în medicină, Al-Balawi s-a stabilit în Pakistan. Ulterior, a început să caute membri jihadişti din regiune. Sub pseudonimul  Al-Khurasani, el anunţa, la un moment dat, într-un interviu de pe un forum jihadist online că, în mod oficial, s-a alăturat talibanilor afgani.

Al-Balawi recrutat de talibanii pakistanezi?

Nu este foarte clar faptul că Al-Balawi a fost într-adevăr recrutat de talibani. Probabil, la început el a fost de acord să coopereze cu GID, dar s-a răzgândit după ce a ajuns în Pakistan. Cel mai probabil, Al-Balawi s-a apropiat de organizaţia „Tehrik-i-Taliban” (TTP), principala grupare talibană din Pakistan, şi s-a oferit să lucreze pentru această grupare împotriva GID şi CIA. Această ipoteză este confirmată de o înregistrare video pe care liderul grupării „Tehrik-i-Taliban”, Hakeemullah Mehsud, a făcut-o publică pe internet, pe 9 ianuarie a.c.. Acest lucru este foarte important, deoarece dovedeşte că Al-Balawi a făcut parte doar din această grupare, şi nu dintr-o mare operaţiune de intelligence, orchestrată  de o entitate jihadistă, cu impact internaţional, cum ar fi Al Qaeda.

“Succesul” loviturii puse la cale de TTP a fost asigurat de faptul că, în întâmpinarea lui Al-Balawi au venit, la baza Chapman, 13 oameni. Impactul a fost mare în momentul detonării încărcăturii explozive ce o avea asupra lui. A reuşit să creeze imaginea unui adevărat carnagiu, fără a mai fi nevoie de utilizarea altor arme.

Întâlnirea cu sursa un risc asumat

În lumea spionajului, întâlnirile cu sursa sunt, cel mai adesea, foarte periculoase: atât pentru ofiţerul de intelligence cât şi pentru sursă. Există temeri că sursa poate fi supravegheată şi urmărită la locul de întâlnire, sau că locul de întâlnire poate fi supravegheat de autorităţile ţării (inamic) în care se desfăşoară întâlnirea, cele două părţi riscând să fie arestate.

În cazul unei surse considerate „teroriste” locul de întâlnire riscă să fie atacat iar părţile, ucise. Din acest motiv, CIA şi alte agenţii de informaţii trebuie să dea dovadă de înaltă precauţie atunci când conduc întâlnirea cu sursa. În mod firesc, agenţiile de informaţii nu vor aduce o sursă în cadrul unei locaţii sau a unei baze a lor. Vor organiza şi vor conduce întâlnirea cu sursa într-un loc sigur, neimportant, situat în afară.

Oricum, a opera în Afganistan, este total “altceva”, în comparaţie cu a opera în afara unei ambasade din Viena sau Moscova.

Provincia Khost este un teritoriu controlat de talibani, şi nu oferă posibilitatea unui refugiu necunoscut de talibani sau de aliaţii lor jihadişti. Este adevărat însă că provincia are şi câteva locuri destul de sigure pentru a adăposti un loc de întâlnire al CIA. De aceea, baza CIA a fost locată în cadrul bazei militare, FOB Chapman, denumită astfel după numele primului militar american ucis în Afganistan.

Baza CIA din FOB Chapman

La exteriorul bazei există un perimetru extern controlat de forţele afgane de securitate. După ce se trece de acest perimetru, se în alt perimetru controlat de militarii americani, şi apoi se pătrunde în cel de al treilea perimetru, al CIA.

Al-Balawi, considerat un informator de mare valoare al CIA, a trecut de primele 2 perimetre controlate de afgani şi de militarii americani, pentru a se evita expunerea lui şi a identităţii lui. Prin urmare, singurii care ar fi trebuit să-l percheziţioneze, erau  cei de la compania subcontractoare de pază, Xe (cunoscută anterior drept Blackwater), aflaţi la intrarea în locaţia CIA.

Cum a fost executat atacul

În momentul în care Khalil Abu-Mulal al-Balawi pătrundea în baza Chapman din Khost, Afghanistan, pe 30 decembrie, 2009, militarii care asigurau paza (cei de la compania Xe) au observat că Al-Balawi are un comportament ciudat. I-au strigat să îşi scoată mâna din buzunar şi s-au îndreptat înspre el. Acesta, în loc să asculte ordinul dat, a acţionat dispozitivul improvizat ce îl avea asupra sa şi a declanşat explozia. În urma deflagraţiei a murit  Al-Balawi, trei militari care asigurau securitatea zonei, patru ofiţeri CIA şi comandantul iordanian al departamentului local de intelligence, care il recrutase şi conducea pe Al-Balawi, căpitanul Ali bin Zeid (membru al familiei regale iordaniene). Vehicolul lui Al-Balawi a rănit încă câţiva ofiţeri CIA, aflaţi în apropiere.

Dacă procedurile de securitate ar fi fost urmate întru totul, explozia ar fi ucis doar câteva persoane: câţiva din subcontractori, şoferul şi poate ofiţerul iordanian al GID. Dar, din păcate, procedurile corecte de securitate nu au fost urmate. Câţiva ofiţeri ai CIA s-au chiar grăbit să iasă în întâmpinarea sursei iordaniene neverificate.

Relaţia CIA cu Al-Balawi

Încrederea lor a fost sporită şi de faptul că au existat rapoarte care indicau faptul că sursa, Al-Balawi,  îi furnizase ofiţerului iordanian ce îl conducea date despre locaţia în care se afla  liderul nr. 2 al Al Qaeda, Ayman al-Zawahiri. Agenţii CIA mai beneficiaseră de un raport al lui Al-Balawi, prin care acesta furnizase informaţii clare despre locaţiile în care dronele americane puteau să lovească, provocând mari pagube, în Pakistan.

Acest lucru dovedea faptul că acesta reuşise să se infiltreze la nivel înalt în structurile jihadiste. Şi putea astfel furniza informaţii importante pentru CIA. Poate aşa se explică nerăbdarea cu care ofiţerii CIA au ieşit în întâmpinarea lui Al-Balawi, înainte ca acesta să fie verificat.

Atacul, cel mai semnificativ împotriva personalului CIA de la cel din 1983 din Beirut, ar fi putut evitat, sau cel puţin, minimizat. Dar intelligence-ul este o afacere riscantă, iar culegerea de informaţii despre grupurile jihadiste poate fi mortală. Ofiţerii CIA din Khost au încălcat numerose proceduri de securitate. Atacul acesta le-a reamintit, atât lor, cât şi altor ofiţeri de informaţii, despre pericolul cu care se confruntă tot timpul şi despre faptul că nu le este permis să nu respecte procedurile.

Dar respectarea procedurilor nu este totul. CIA  s-a confruntat aici cu un alt aspect, mult mai grav, aproape fundamental. Cu un indidvid pe care ei l-au crezut sursa de mare încredere, care a devenit agent dublu. Când a devenit agent dublu e mai puţin important. Faptul în sine este cel important. Misiunea lui a fost aceea de a câştiga încrederea CIA şi apoi de a crea un „eveniment” care să determine prezenţa a cât mai mulţi şi mai importanţi ofiţeri CIA (inclusiv analişti pe probleme Al Qaeda). El a ştiut că „ţinte” de importanţă mare vor fi prezente la întâlnirea cu el, pentru că le aducea „informaţii vitale”. A mers la întâlnirea cu cei din CIA pentru a-şi îndeplini adevărata sa misiune: aruncarea în aer a bazei CIA. Şi a reuşit!

În încercarea de a identifica „miezul slab” al strategiei americane în Afganistan, preşedintele Obama a declarat că problema de bază a războiului din această regiune este cea a războiului informaţiilor.

Continuare în partea II

Traducere şi adaptare
Dank Media
Departamentul Documentare

Etichete: , , ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.