Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Comisia desemnată pentru reconstrucţia legislativă a sistemului de pensii militare se deplasează în principalele garnizoane

După ce s-a întâlnit cu cadrelele militare în rezervă şi retragere din Constanţa şi Craiova, Comisia pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale, constituită la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, efectuează în această perioadă un tur în principalele garnizoane din ţară în vederea evaluării situaţiei actuale.

Săptămâna aceasta, urmează să aibă loc întâlniri de lucru în garnizoanele Braşov, Sibiu, Alba-Iulia şi Cluj-Napoca, pentru a prezenta stadiul întocmirii cadrului normativ care-l va corecta pe cel existent şi a afla propunerile pensionarilor militari.

Astfel, problemele pensionarilor militari din toate zonele ţării vor fi trecute în revistă în vederea finalizării evaluării situaţiei actuale a sistemului de pensii, necesară întocmirii unui act legislativ pertinent.

Totodată, membrii comisiei poartă discuţii şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru a cuprinde cerinţele tuturor categoriilor de pensionari militari.

O primă propunere a proiectului de act normativ care va reglementa sistemul de pensii militare va fi gata în această vară. Sugestii şi propuneri se pot face la adresa de e-mail: comisie.pensii@mapn.ro.

sursa: Biroul de Presă al MApN

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

44 Responses to “Comisia desemnată pentru reconstrucţia legislativă a sistemului de pensii militare se deplasează în principalele garnizoane”

  1. amadeus says:

    vorbe.
    uslinoshi astia jegosi,ne mint ca si paduchei pdlaci.
    daca nu au putut,sa opreasca furtu din pensiile militare(nu era un efort bugetar mare).la ce ne putem astepta?
    copy-lotul deja se afla in picaj,iar pensionari militari care sunt nemultumiti de faptul ca nu face nimica pentru ei,il vor sanctiona.
    uite tonta,pur si simplu,amanai,plata celor a caror pensii au crescut exorbitant si au de primit toti banii pana la sfarsitul lui 2012.si dadeai banii inapoi,celor putini(dar cu sume exorbitante furate,care acuma castiga cat un ceapist),pana la sfarsitul lui 2012.
    ai actionat cu ura,ura o sa primesti,chioru betiv nu va fi demis(9 milioane de voturi este imposibil sa fie),iar chioru betiv va desemna un alt premier la toamna iar tu vei intra in puscarie.
    rezolva problema cu militari cat mai repede,sau mori,tradator jegos uslinos,nu prelungi si tu agonia,ca si chioru betiv.
    daca nu,aia aproape 500 de mii de romani nemultumiti de sistemul de pensii militar,vor vota anti uslinoshi,si chioru betiv,va avea grija sa intrati la puscarie,pentru ca stim cu toti ca ii un jeg razbunator.

  2. indisciplinatu says:

    @amadeus
    Eu pot sa inteleg frustrarea dumitale fiindca si eu sunt “beneficiarul” cresterii pensiilor militare de stat prin “reducere”,..dar ai devenit obsedat de ceea ce ti s-a intamplat…inchipuie-ti ca mai suntem inca vreo 26.000 ca domnia ta si potoleste-te.
    Vad, totodata, ca esti oarecum cu fundul “in doua luntrii”…ala-i jegos,..alallat este nu stiu cum,..adevarat, insa faptul ca nu s-a rezolvat problema noastra imediat era previzibila,..chiar trebuie sa nu mai avem nicio speranta ca se va putea repara raul facut??
    Incearca sa te aduni si sa privesti lucrurile cu putina incredere si speranta,..nu te mai agita atata ca-ti faci rau, in primul rand mental iar apoi fizic..stai bland ca sa nu parasesti sistemul “pe cale naturala” asa cum isi doresc unii!!!

  3. Marlon Juvet says:

    @draga redactie: Chiar nu se poate bana prezenta pitecantropului astuia analfabet, amadeus (cu “a” mic) pe site-ul dvs.?

  4. amadeus says:

    esti sluga chiorului betiv,sau a izmanarului?

  5. gigimarga says:

    Din câte constat, se pare că prin crearea acestei comisii ministrul apărăriii trage de timp fiindcă nu are bani să reîntregească pensiile militarilor de carieră batjocoriţi de fosta guvernare. Dar are bani să le dea celor care au primit scrisori de felicitare de la oprea şi li s-a mărit artificial pensiile, când cel mai corect era să schimbe toată conducerea DFC, să instituie o comisie de anchetă privind modul de acordare a condiţiilor speciale pentru toată cariera pentru unii cu spate şi să transmită alte decizii de revizuire! Nu am auzit de nici o anchetă privind calculul punctajelor la pensii şi nici de sesizarea nedreptăţilor făcute în sistem. Militarii adevăraţi pun înaintea banilor onoarea, dreptatea şi adevărul, numai că domnul ministru nu spune nimic despre acestea, umblă cu jumătăţi de măsură, vorbeşte numai despre acei civili avansaţi în rezervă care în momentul de faţă nu afectează bugetul ministerului! Atenţie, răbdarea are o limită!

  6. mos martin says:

    @amadeus. Daca esti rezervist esti o adevarata rusine , in primul rand dupa exprimare.Ca si in comentariul de mai sus, iti inteleg supararea daca ti-a scazut pensia dar de aici pana la jignirile de tot felul, specifice mahalalelor de odinioara…..In alta ordine de idei, cei cu pensiile scazute, de ce nu solicitati o departajare intre voi(cei cu pensii reduse Iin urma revizuirii dar care au fost corect calculate pe L164) si cei care au avut peste 10.000 lei pe L164/2001(evident, smecherite , manarite cum se spune pe aici)

  7. amadeus says:

    spun a o mia oara,nu sunt militar.
    tu chiar esti atata de naiv,sa crezi ca aia care si-au smecherit pensiile pe legea din 2001,nu au facuto mult mai mult si pe legea izmanarului?
    pai daca inainte erau vreo 2 pensii peste 5000 de lei,acuma sunt mii.
    atunci,poate si-au smecherit pensia,maxim 100 de perosane,dar acuma si-au smecherit pensia zeci de mii de persoane.
    in haosu asta,oricine,se ducea la casa de pensii,si ii spunea aluia de acolo(daca avea pile) sa ii dea din burta inca 4000-5000 de lei in plus,ca oricum nu observa pe haosu asta cineva.

  8. amadeus says:

    @gigimarga,ai foarte mare dreptate,dar acuma cel mai simplu,era sa ii amane pe cei care au de primit sume mari,pana dupa dec 2012 si sa dea banii inapoi,pensionarilor militari furati.
    aia,a caror pensii au fost marite din burta nu au toti o vina,dar au o vina uriasa,cei care nu dau banii inapoi militarilor furati(uslinoshi jegosi).
    din cate am auzit,nenorocitii astia,au spus ca vor da banii pana in 2015(daca o sa ii dea,dar slabe sanse).
    iti dai seama,adica pensiile marite din burta,in cateva luni,se vor da banii pensionarilor fara nicio problema,dar cei care au fost furati si castiga acuma cat un ceapist,pot sa astepte.
    o sa se duca ei in razboi(care probabil o sa fie in urmatorii ani),ca pensionari militari care au fost umiliti si mintiti fiti sigur ca nu o sa se duca nicaieri.

  9. UNA says:

    Cu mare durere in suflet, te anunt ca … AI DREPTATE! Dar nu neaparat cei care au iesit pe Lg. 164/20001. Sau, oricum, nu numai ei/unii din ei.

  10. karadeniz says:

    Pensiile astea nu se iau si nu se dau ca semințele la cornet. Există niște legi și niște proceduri clare. Ministrul nu face ce vrea, că nu-i moșia lui. Conducerea DFC o schimbi când ai motive clare și legale nu cînd vrea mușchii tăi. Anchetele se fac și ele după niște proceduri și nu e obligatoriu să fie anunțate, filmate, dezbătute și pronuțate în public anterior.
    Probabil că vom auzi și despre niște nereguli, dar destul de greu, aranjamentele nu se fac cu încălcarea legii ci cu respectarea ei și specularea lacunelor din ea. Nu cred că și-a inscris cineva în memoriul personal ani de muncă, funcții ori grade în plus. Dar putea fi omul avansat la excepțional la fiecare grad și putea fi promovat în funcție foarte des. Cum demonstrezi acum că X-ulescu nu merita avansarea înainte de termen în 1968 și nici promovarea in funcți din 1970, 1971, și 1972? Cei care l-au promovat și avansat sunt probabil oale și ulcele și chiar dacă nu ar fi, de ce ar recunoaște că l-au favorizat.

  11. amadeus says:

    @karadeniz, eu ma refer,la faptul ca hg 1019 s-a aplicat discretionar,daca se aplica la toi,nu scadea nicio pensie.
    adica toti cunoastem multi militari,a caror pensi au scazut spre exemplu cu 600 de lei,dar a venit izmanaru(ilegal si fara un motiv) si pensia a crescut cu 100 de lei,fatza de pensia din dec 2010.
    repet,daca se aplicau la toti hg 1019 cu conditiile alea speciale deosebite etc.,toate pensiile cresteau.

  12. karadeniz says:

    @ amadeus
    Extremismul face rău în gândire ori afirmații.
    Oficial, HG1019 nu s-a aplicat celor pensionați anterior datei de 05.01.201, cel puțin acesta este răspunsul primit personal de la CMJ, singura structură militară abilitată să opereze modificările din anexa 3, fișa cu locurile de muncă, din memoriile personale ale celor pensionați.
    Neoficial s-a aplicat de către DFC la ordinul verbal al lui Gabriel Oprea . Din ce știu eu, inițial s-a aplicat acelora care, deși pe site-ul MApN aveau pensiii mărite după recalculare și au primit ceebrele scrisori de la Gabriel Oprea, la revizuire s-au trezit cu pensiile micșorate. Motivul a fost acela că aceștia ar fi câștigat extrem de ușor procesele intentate având ca probă acea scrisoare. Pentru a li se închide gura,li s-au modificat condițiile de muncă, inclusiv pe timpul cursurilor ori a academiei militare. Practic toată cariera, mai puțin școala militară, era trecută cel puțin la condiții deosebite ori speciale. În deciziile de rerevizuire a acestora nu este specificată ca motiv HGS 1019 ci OUG 1/2011. Ulterior au fost modificate condițiile de muncă, parțial ori total și la o parte din cei care de la început apăreau pe site-ul MApN cu pensiile micșorate. Din ce am constat e vorba, în pricipal, de cei care în procesul de contestare a deciziilor de revizuire au putut demonstra greșeli flagrante ori omisiuni în aceste decizii și le-au putut justifica cu documente, gen fluturași de salariu, fișe fiscale, etc.
    E sunt unul din cei cărora li s-au modificat condițiile de muncă, din deosebite în speciale, pe ultimii 3 ani de carieră obținând un plus la pensie de circa 120 lei. Dacă mi s-ar fi aplicat integral și pentru celelalte perioade în care aveam condiții normale ori deosebite aș fi câștigat în total vreo 350 lei. În condițiile în care pensia prin revizuire mi-a scăzut cu circa 1250 de lei și am aproape 17 ani lucrați în grupa alte condiții, cu tot efortul lor nu ar fi putut să-mi aducă pensia la nivelul din decembrie 2010, decât dacă mi-ar fi găsit sporurile nepermanente aflate pe statele anexă, primele și primele anuale, pentru care, pe ultimii ani, le-am trimis fișe fiscale ce atestă că le-am primit. Dar cu nu le-au găsit nici pe cele dovedite de mine au preferat să nu-mi răspundă la nici o contestație din cele făcute celor două decizii de revizuire. Au sperat, încă din timpul lui Oprea, că se va aplica cuantumul cel mai avantajos. Deci după cum vezi chiar și aplicarea HGS 1019 tot ar fi dus la pensii scăzute.

  13. al-adin says:

    In perioada cand a inceput aplicarea acelui HG secret si au aparut pe site anexele sale, unul din cei care posteaza, de regula in cunostinta de cauza, a venit cu o precizare si anume ca in acel HG nu se prevede de cand se aplica si deci, ca urmare, se aplica prin modificarea grupelor de munca conform noilor anexe. As fi prezentat acea postare dar nu mai stiu unde este. Cu certitudine a aparut pe acest site sau pe plano10.

  14. vasile says:

    Tăierile de salarii şi pensii sunt neconstituţionale. În Portugalia
    Autor: MEDIAFAX 6 iulie 2012
    Suprimarea celui de al 13-lea şi celui al 14-lea salariu ale funcţionarilor şi diminuarea pensiilor portughezilor au fost declarate anticonstituţionale în Portugalia, stat european aflat sub asistenţă financiară internaţională, relatează AFP.(daca era Basescu si Zegrean ii facea deja haga)
    Aceste tăieri constituie o „încălcare a principiului egalităţii”, înscris în Constituţia portugheză, întrucât ele impun funcţionarilor şi pensionarilor „un sacrificiu suplimentar, fără un echivalent pentru toţi cetăţenii”, a anunţat Curtea Constituţională într-un comunicat publicat joi seara.
    Tribunalul, sesizat în ianuarie de deputaţi din cadrul opoziţiei de stânga, a decis însă ca această măsură să rămână în vigoare pentru anul în curs, deoarece „consecinţele acestei declaraţii de neconstituţionalitate ar putea pune în discuţie respectarea obiectivelor deficitului public”.
    În schimbul unui împrumut de 78 de miliarde de euro acordat în mai 2011 de Uniuniunea Europeană şi FMI, Portugalia s-a angajat să reducă deficitul la 4,5 la sută din PIB în acest an şi la 3 la sută în 2013.
    În acest sens, Guvernul de centru-dreapta a adoptat un plan de economii drastice care prevedea tăierile de salarii şi pensii în cazul persoanelor cu venituri de peste 1.000 de euro pe lună. (in Romania Basescu a decis taierea pensiilor mici si marirea celor mari)Măsura ar fi fost impusă în ani 2012, 2013 şi 2014.
    După ce anul trecut a înregistrat un deficit public de 4,2 la sută din PIB, mai bun decât obiectivul de 5,9 la sută, dar obţinut în urma unor încasări excepţionale, acest dezechilibru a crescut la 7,86 la sută în primul trimestru al lui 2012.
    “Guvernul îşi reafirmă angajamentul faţă de (respectarea) programului (de ajutor internaţional) şi obiectivelor sale, dar nu ignoră că există numeroase dificultăţi”, a declarat premierul Pedro Passos Coelho.
    europa nu incalca constitutia din cauza crizei
    Curtea Constitutionala letona a stabilit ca reducerea pensiilor este ilegala Sursa :www.avocatnet. ro Precedent european: Curtea Constitutionala letona a stabilit ca reducerea pensiilor este ilegala 11 Mai 2010 Elena Ungureanu Guvernul Boc a hotarat reducerea pensiilor si salariilor bugetarilor, astfel incat, noua transa din acordul cu FMI sa fie eliberata la finele lunii iunie, in timp ce transa din imprumutul contractat de la CE va fi acordata in iulie sau septembrie. Aceasi masura a fost aplicata si de Guvernul leton. Dupa aproape un an, Curtea Constitutionala letona a stabilit insa, ca decizia este ilegala si incalca drepturi fundamentale ale cetatenilor, informeaza Deutsche Welle. Ne putem intreba, in aceste conditii, daca pensionarii si bugetarii din Romania nu au de partea lor legea si drepturile garantate prin Constitutie. Curtea Constitutionala din Letonia a stabilit ca masurile de austeritate prin care Guvernul leton a redus pensiile, astfel incat rambursarea imprumuturilor externe sa fie onorata la timp, sunt neconstitutionale si incalca drepturi fundamentale ale cetatenilor, informeaza Deutsche Welle. Potrivit Deutsche Welle, masura de reducere a pensiilor a fost aplicata inca din luna iulie 2009 si a determinat reducerea cu 10 pana la 70 de procente a veniturilor, in functie de statutul pensionarilor. Presedintele Curtii Constitutionale din Letonia, Gunars Kutris a declarat ca Parlamentul va trebui sa gaseasca noi masuri pentru a returna fondurile taiate din pensii, incepand cu luna iulie 2009 si pana in martie 2010. Decizia luata de Curte stabileste ca masura Guvernului incalca dreptul individual la protectie sociala, precum si principiul statului de drept. De asemenea, reprezentantii Curtii au adaugat ca, intelegerile cu fondurile externe de creditare nu pot reprezenta argumente pentru limitarea drepturilor fundamentale pe care cetatenii unui stat le au. Situatia a fost adusa in vizorul Curtii de catre 9000 de cetateni letoni, afectati de masura guvernului. In final, Deuche Welle precizeaza ca decizia Curtii a stabilit ca suma, care ajunge la valoarea de 140 de milioane de euro, va trebui restituita pana in 2015. Amintim ca, in prezent, Letonia este una dintre tarile europene cel mai grav afectate de recesiune, cu o economie despre care se spune ca se va contracta, in 2010, cu 18%.Financial Times: România şi Letonia par a fi experimente controlate ale politicii dure de austeriate

  15. amadeus says:

    incep sa le dau dreptate celor care au spus,ca jidani sunt de vina.
    pai acuma aflu ca sunt necesari 95 de milioane de lei,pentru referendum(pentru a primi toti banii inapoi pana la sfarsitul anului ,pensionari militari furati,aveau nevoie,de doar 60 de milioane de lei).
    jidani vor sa destabilizeze armatele lumii,si doar la fraieri de romani au reusit.
    bugetari,pensionari civili,mamele,revolutionari + acuma si pentru demitere chiorului betiv,pentru toti se gasesc bani,doar pentru pensionarii militari,nu.
    macar 100 de mii de oameni,care sunt afectati de recalcularea pensiilor militare,daca ies in strada sa protesteze,eu cred ca ar reusi sa rezolve ceva.

  16. gigimarga says:

    Măi nene, chiar mă enervez! Când am văzut cu ochii mei decizii de revizuire pentru două funcţii de şef de birou într-un comandament de mare unitate, pentru aceeaşi perioadaă de timp, la unul s-a acoradt condiţii deosebite şi la altul condiţii speciale, ce dovadă îţi mai trebuie să concluzionezi că datele au fost băgate din burtă de bandiţii din DFC după pile, cunoştinţe şi relaţii sau după prostia celor care au analizat memoriile personale? E foarte simplu să ordoni o comisie de control care să analizeze două funcţii identice de pensionari care au muncit în aceeaşi unitate militară şi în aceeaşi perioadă de timp şi să-i arunci în fundul puşcăriei pe bandiţii care au distrus unitatea Armatei Române!

  17. Simplu says:

    O intrebare de bun simt: unde sunt activii in aceasta comisie? Sau parerea lor nu conteaza? Aceasta actiune nu era cumva o atributie a DMTU si Directiei legislative? Se vede treaba ca totul este o simpla actiune propagandistica,de intoxicare,manipulare si distragerea atentiei de la gravele probleme ale Armatei Romane,pusa in scena si dirijata de de “specialistul lider sindical” Dogaru cu asentimentul ministrului ” presedinte de onoare al scmd Buzau”. Noi activii am aflat de pe internet ca “ni se coace ceva”. Si atunci ne intrebam: CARE ESTE DIFERENTA INTRE CE A FOST SI CE ESTE? Noi nu vrem ca soarta sa ne fie stabilita de fostii propagandisti comunisti. Am crezut ca am scapat de ei pana acum, dar se vede treaba ca ne-am inselat. Cand ne vom trezi oare?

  18. suca says:

    Cum se face ca pentru ”vajnicii revolutionari” s-au gasit in regim de maxima urgenta bani iar pentru pensionarii militari se asteaspta….. FMI ?????Prea e cu bataie de batjocura !!!!.

  19. iceparu says:

    Ura.Exista posibilitatea sa scapam de chior.

  20. UNA says:

    In aceasta comisie sunt reprezentanti ai activilor din MApN, MAI, SRI, STS, SPP etc., iar dintre rezervisti sunt de laANCMRR, SCMD si Asociatia condusa de dl. gl. Gropan (nu stiu denumirea exacta).
    Mai stiu ca, cel putin in MApN, de vreo 2-3 saptamani s-au solicitat propuneri referitoare la acest proiect din TOATE GARNIZOANELE.

  21. vasile says:

    Să trăiţi domnilor!
    Ce spuneţi,poate fi o variantă de lucru?
    Dacă da, atunci faceţi presiuni la cine trebuie…

    ARGUMENTE ÎN SPRIJINUL MODIFICĂRILOR :
    1. Conform codului civil care deja este in vigoare ,prin introducerea sistemului rentelor militare viagere ,noi militarii vom fi mai bine feriţi de viitoarele incercari de incalcare ale drepturilor noastre,mai ales că sistemul este cunoscut deja de legiuitor deoarece el funcţionează în cazul sportivilor merituoşi.
    Astfel la articolul 2252,al.2 din codul civil ,se arată că:
    „ debirentierul este ţinut la plata rentei până la decesul persoanei pe durata vieţii căreia a fost constituită renta, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia.”
    2. Militarii nu trebuie să plătească şi conform acestui proiect nu vor plăti contribuţii pentru asigurările sociale de stat ,ci numai pentru renta militară viageră suplimentară (contribuţiile pentru asigurările sociale de stat plătite de militari de la 1 aprilie 2001,vor fi continuatoare ale contribuţiilor pentru pensia militară suplimentară şi vor fi asimilate drept contribuţie pentru renta militară viageră suplimentară).

    Notă:
    Se impune apariţia unei legi de salarizare a personalului militar,eventual pe bazele legii 138/1999,indicele de referinţă sectorial fiind echivalat cu valoarea coeficientului de ierarhizare din legea unică de salarizare.
    Acest lucru este necesar prin faptul că legea unică de salarizare mai mult încurcă decât descurcă şi diminuează procentele la calculul pentru vechime,sporul de dispozitiv nu mai apare,gradul este plătit cu sumă fixă (nu cu procent, care era mai avantajos),ca să nu mai spunem că fixează un barem de 30 % pentru sporurile cumulate.
    Această lege trebuie să conţină obligatoriu o prevedere prin care contribuţia militarilor, incepând cu 1 aprilie 2001 ,la sistemul asigurărilor sociale de stat să fie considerată drept contribuţie la renta militară viageră suplimentară.

    3. Decuplarea de la titlul de PENSII iniţiază posibilitatea recompensării militarilor care au urmat cursurile liceelor militare pentru ultimii doi ani de studii,acest lucru fiind realizabil în conformitate cu prevederile codului muncii actual care stipulează posibilitatea încadrării în muncă de la 16 ani fără acordul părinţilor şi a copiilor de trupă pentru ultimii doi ani de liceu civil .
    Contractele încheiate de cei care au intrat în liceele militare fiind considerate pentru anii 3 si patru ca fiind generatoare şi de drepturi,nu numai de obligaţii;se ştie că erau solicitate plata unor sume împovărătoare părinţilor în cazul în care liceanul vroia să părăsească liceul ,tocmai pentru a descuraja acest lucru .
    Astfel se poate considera că armata s-a folosit de aceşti liceeni ,iar drept recompensă se justifică posibilitatea ca ultimii doi ani de studii să fie folosită ca perioadă de contribuţie la obţinerea unei rente militare viagere,conform acestei legi).
    De asemenea această decuplare ar fi binevenită pentru că nu s-ar mai crea confuzii, voite sau nu, între pensii şi rente cum nu ar trebui să se creeze confuzii între salariu şi soldă.
    4. Posibilitatea plăţii rentelor militare viagere şi pentru militarii care au satisfăcut stagiul militar obligatoriu ca militar în termen sau cu termen redus.
    Acest lucru îl considerăm foarte important pentru că nu trebuie să uităm că armata a fost constituită pe temeiul stagiilor militare obligatorii şi că această „modă” a armatei de profesionişti are o vechime de-abia câţiva ani şi că MODELE ,CA TOATE MODELE pot trece oricând.
    5. Nu se mai creează anumite emoţii ÎNDREPTATE CONTRA MILITARILOR ÎN REZERVĂ în rândul celorlalţi membrii ai societăţii ,armata şi celelalte instituţii implicate plătindu-şi obligaţiile faţă de cei de care s-au folosit la un moment dat, pentru că trebuie recunoscut de către noi şi guvernanţi că în societatea capitalistă la care încercăm să ne întoarcem din 1989, totul se plăteşte,inclusiv rolurile cele mai importante ale armatei ,poliţiei ,serviciilor la pace şi anume cele de descurajare ale potenţialelor agresiuni din partea altor state ,descurajarea terorismului şi descurajarea infractorilor.

    EXPLICAŢII PE CODUL CIVIL DESPRE POSIBILITATEA FORMĂRII SISTEMULUI DE RENTE MILITARE VIAGERE :
    Se va observa din articolele următoare că nu există nici o îngrădire legală sau vreo imposibilitate în aplicarea principiilor de drept civil enunţate în aceste articole, pentru transformarea pe baza unor contracte de rentă viageră,ale actualelor pensii militare , în rente militare viagere.
    Considerăm că punerea pe alte baze a actualului proiect de lege a pensiilor militare de stat şi transpunerea acestuia în LEGEA RENTELOR MILITARE VIAGERE este o soluţie mai viabilă pentru toate categoriile de militari şi de funcţionari publici cu statut special ,indiferent de perioadele în care au activat,înainte ,în timpul sau după cel de-al doilea război mondial.
    PÂNĂ ACUM NU AM FOST ÎNTREBAŢI NICIODATĂ DESPRE MODUL ÎN CARE LEGIUITORII AU „FĂURIT ” O LEGE PENTRU NOI.
    DACĂ VOM ŞTI SĂ FRUCTIFICĂM ACEST MOMENT PRIELNIC ,CARE NU SE VA MAI IVI PREA CURÂND ( MAI DEGRABĂ NICIODATĂ) ,VA FI BINE PENTRU TOŢI MEMBRI DE SINDICAT SAU NU ,MILITARI ACTIVI SAU ÎN REZERVĂ.
    DACĂ NU,TOATE EFORTURILE NOASTRE PRIN JUSTIŢIE ŞI DE COLABORARE CU SOCIETATEA CIVILĂ VOR FI SORTITE EŞECULUI.
    PENTRU ACEASTA TREBUIE SĂ ŞTIM SĂ NE CEREM DREPTURILE , PENTRU NOI ŞI PENTRU CEI FĂRĂ DE CARE NOI NU AM FI FOST NIMIC :
    -FOŞTII NOŞTRI CAMARAZI CARE NU S-AU ÎNCADRAT ÎN NORMELE LEGII 164/2001
    -FOŞTII NOŞTRI SOLDAŢI
    -BUNICII, PĂRINŢII , FRAŢII ŞI SURORILE NOASTRE, CARE DEŞI AU FOST OBLIGAŢI SĂ FACĂ RĂZBOAIE ŞI STAGII OBLIGATORII ÎN ARMATĂ NU AU PRIMIT NICI CEA MAI MICĂ RECOMPENSĂ BĂNEASCĂ DIN PARTEA STATULUI PENTRU EFORTURILE ŞI SUFERINŢELE LOR.
    HAIDEŢI SĂ DETERMINĂM STATUL SĂ DEA PUŢIN DIN CEEA CE A PRIMIT ,UN PUMN DE ARGINŢI PENTRU ANII TINEREŢILOR NOASTRE ŞI ALE BUNICILOR,PĂRINŢILOR, FRAŢILOR ŞI SURORILOR NOASTRE.

    CODUL CIVIL ACTUAL NE DĂ ACEASTĂ POSIBILITATE !
    HAIDEŢI S-O FRUCTIFICĂM !
    art. 2.242
    NOŢIUNE
    (1) prin contractul de rentă viageră o parte, numită debirentier (în cazul nostru statul prin casele de rente militare viagere sectoriale pentru militari,poliţişti şi servicii), se obligă (pe baza contractului de rentă militară viageră ) să efectueze în folosul unei anumite persoane, numită credirentier(militarul /funcţionarul public cu statut special în rezervă/retragere), prestaţii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile.
    (2) renta viageră se constituie pe durata vieţii credirentierului dacă părţile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vieţii debirentierului sau a unei terţe (aici intră supravieţuitorii legali ai credirentierilori)persoane determinate.

    Art. 2.243
    MODURILE DE CONSTITUIRE
    (1) Renta viageră poate fi constituită cu titlu oneros, în schimbul unui capital de orice natură, sau cu titlu gratuit (renta militară viageră o considerăm perfect încadrabilă la acest articol, singura contribuţie pentru constituirea ei fiind serviciul militar timp de o zi) şi este supusă, sub rezerva dispoziţiilor capitolului de faţă, regulilor proprii ale actului juridic de constituire.
    (2) Atunci când renta viageră este stipulată în favoarea unui terţ(supravieţuitori legali), chiar dacă acesta o primeşte cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei prevăzute pentru donaţie.

    Art. 2.244
    CONSTITUIREA PE DURATA VIEŢII MAI MULTOR PERSOANE
    Renta viageră poate fi constituită pe durata vieţii mai multor persoane (credirentierului şi a supravieţuitorilor legali ), urmând ca, în acest caz, în lipsă de stipulaţie contrară, obligaţia de plată a rentei să înceteze la data la care decedează ultima dintre aceste persoane.

    Art. 2.245
    CONSTITUIREA ÎN FAVOAREA MAI MULTOR PERSOANE
    Dacă nu s-a convenit altfel (la divorţul dintre soţi , există posibilitatea ca o parte din rentă să fie cerută şi transferată celor în drept prin căile legale de atac,aceasta devenind divizibilă pentru mai mulţi urmaşi) obligaţia de plată a rentei viagere este indivizibilă în privinţa credirentierilor.

    Art. 2.246
    CONSTITUIREA PE DURATA VIEŢII UNUI TERŢ DEJA DECEDAT
    Este lovit de nulitate absolută contractul care stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului (contractul de rentă se consideră semnat între părţi la data cererii / trecerii în rezervă ,în momentul semnării livretelor militare ,sau a altor înscrisuri :ordin de serviciu etc.;la lipsa înscrisurilor menţionate anterior calitatea de beneficiar al drepturilor stipulate de această lege poate fi dovedită şi prin martori care au cel puţin unul din aceste înscrisuri: camarazi de armată etc.).

    Art. 2.247
    CONSTITUIREA PE DURATA VIEŢII UNEI PERSOANE AFECTATE DE O BOALĂ LETALĂ
    Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o rentă pe durata vieţii unei persoane care, la data încheierii contractului, suferea de o boală din cauza căreia a murit în interval de cel mult 30 de zile de la această dată .(nu este cazul)

    Art. 2.248
    PLATA RATELOR DE RENTĂ

    (1) În lipsă de stipulaţie contrară (prin contractul de rentă militară viageră plata se cere să fie făcută lunar), ratele de rentă se plătesc trimestrial (pentru beneficiarii art.107, aliniatul 2, litera e) în avans şi indexate în funcţie de rata inflaţiei (actualizarea cu rata inflaţiei se face automat).
    (2) Atunci când credirentierul decedează înainte de expirarea perioadei pentru care renta s-a plătit în avans, debirentierul nu poate cere restituirea sumei plătite aferente perioadei în care creditorul nu a mai fost în viaţă.

    Art. 2.249
    GARANŢIA LEGALĂ
    (1) Pentru garantarea obligaţiei de plată a rentei constituite cu titlu oneros, prevederile art. 1.723 se aplică în mod corespunzător.
    Art. 1.723
    Pentru garantarea obligaţiei de plată a preţului, în cazurile prevăzute de lege vânzătorul beneficiază de un privilegiu sau, după caz, de o ipotecă legală asupra bunului vândut.(se referă la posibilitatea constituirii ipotecii pe rentă la luarea unui credit de la o bancă etc)
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), în vederea înscrierii ipotecii legale nu este necesară declararea valorii creanţei garantate.

    Art. 2.250
    EXECUTAREA SILITĂ A RATELOR
    (1) În caz de neîndeplinire a obligaţiei de plată a ratelor scadente, credirentierul (o mai mare posibilitate de câştig în instanţele naţionale şi internaţionale pentru cei neîndreptăţiţi)poate cere sechestrul şi vânzarea bunurilor debirentierului, până la concurenţa unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor.
    (2) Această sumă se stabileşte, în condiţiile legii, pe baza unei expertize întocmite în conformitate cu metodologia de calcul aplicabilă în cazul asigurărilor de viaţă, ţinându-se seama, printre altele, de ratele deja încasate de credirentier, de vârsta şi de starea acestuia. Cheltuielile expertizei sunt suportate de debirentier.
    (3) După ce a fost obţinută în urma vânzării bunurilor debirentierului, suma se consemnează la o instituţie de credit şi va fi plătită credirentierului cu respectarea cuantumului şi scadenţelor convenite prin contractul de rentă viageră.
    (4) Dacă debirentierul intră în lichidare (DOMANE FEREŞTE SĂ INTRE STATUL ROMÂN ÎN LICHIDARE,CU TOATE CĂ ŞI ACEST LUCRU ESTE POSIBIL), credirentierul îşi poate realiza dreptul la rentă înscriind în tabloul creditorilor o creanţă al cărei cuantum se determină potrivit alin. (2).

    Art. 2.251
    Rezoluţiunea contractului la cererea credirentierului
    (1) Creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezoluţiunea contractului dacă debirentierul nu depune garanţia promisă în vederea executării obligaţiei sale ori o diminuează.(nu este cazul)
    (2) Credirentierul are dreptul la rezoluţiune pentru neexecutarea fără justificare a obligaţiei de plată a rentei de către debirentier.
    (3) În lipsa unei stipulaţii contrare, rezoluţiunea nu conferă debirentierului dreptul de a obţine restituirea ratelor de rentă deja plătite.

    Art. 2.252
    Irevocabilitatea contractului
    (1) Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului şi renunţând la restituirea ratelor plătite.
    (2) Debirentierul este ţinut la plata rentei până la decesul persoanei pe durata vieţii căreia a fost constituită renta, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia (dacă legea 164/2001 ar fi fost fundamentată astfel, nu ar mai fi existat posibilitatea justificărilor din partea statului că situaţiile economice impun schimbarea legii pensiilor militare de stat;de asemenea după cum am mai arătat la începutul acestei argumentaţii ,prevederile acestui articol nu pot decât să ne determine mai mult să ne folosim de acest prilej favorabil pentru a reforma sistemul actualelor pensii pentru militari).

    Art. 2.253
    Insesizabilitatea rentei
    Numai renta viageră cu titlu gratuit poate fi declarată insesizabilă prin contract. Chiar şi în acest caz, stipulaţia nu îşi produce efectele decât în limita valorii rentei care este necesară credirentierului pentru asigurarea întreţinerii. Dispoziţiile art. 2.257 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    art. 2.257
    (2) Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare. Întreţinerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală (în cazul în care statul ar declara renta insesizabilă ,ar fi obligat şi în acest caz să ţină cont de dispoziţiile articolului citat;pentru a fi evitat acest lucru ,în contractul de rentă trebuie inclusă formularea expresă de insesizabilitate a contractului).

    NOTĂ:
    AM FĂCUT ACESTE MODIFICĂRI CONŞTIENŢI FIIND DE FAPTUL CĂ NIIMENI NU DEŢINE ADEVĂRUL ABSOLUT ŞI CĂ ORICE LUCRU ESTE PERFECTIBIL ŞI DACĂ ACESTA NU A FOST ŞI ESTE ÎMBUNĂTĂŢIT,CEL PUŢIN AR TREBUI.
    CUVÂNT ,EXPRESIE CU GALBEN -PROPUNEREA SPRE ANULARE DIN PROIECTUL DE LEGE .
    CUVÂNT ,EXPRESIE CU ROŞU -PROPUNEREA DE ADĂUGARE ÎN LEGE.
    ARGUMENTE PENTRU MODIFICARE -CU MARO.

    CAPITOLUL I
    Dispoziţii generale

    Art. 1. – Dreptul la pensii rente militare viagere de stat şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat.
    NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii rente militare viagere de stat”

    Art. 2. – (1)Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin inclusiv principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.
    (2)Expresiile de la art.menţionat din legea 263/2010 vor fi citite în cheia acestei legi ,respectiv cele referitoare la pensii se vor citi rente militare viagere.
    (3)Contribuţia militarilor incepând cu 1 aprilie 2001 la sistemul asigurărilor sociale de stat va fi considerată drept contribuţie la renta militară viageră suplimentară.
    Explicaţie:
    Dacă până la apariţia acestei legi nu se reuşeşte şi apariţia unei noi legi a salarizării militarilor.

    Art. 3. – (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
    a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare,militarul in termen si militarul cu termen redus pentru perioada in care au indeplinit serviciul militar obligatoriu.
    b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
    c) vechime durată în serviciu completă – este vechimea perioada de timp minimă în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu pentru limită de vârstă;
    d) vechimea durata în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei rentei militare viagere este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
    d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
    d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
    d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia primilor doi ani ai liceului militar;
    d4)elev în ultimele 2 clase de liceu/colegiu militar liceal.
    d5)elev în ultimele 2 clase de liceu/colegiu liceal ,atunci când acesta este copil de trupă într-o instituţie din sistemul de apărare naţională,ordine publică şi siguranţă naţională.
    d4)d6) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
    d5) d7)a fost în captivitate;
    d6)d8)a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
    e)vechimea în muncă-este perioada de timp în care credirentierul şi-a desfăşurat activitatea în sectoarele civile ale economiei naţionale,sau în sectoare ale economiei altor ţări;aceasta trebuie dovedită cu mijloacele de probă corespunzătoare legislaţiei române din domeniu.
    f) debirentier-este statul reprezentat de ministerele implicate prin Casele de rente militare viagere sectoriale.
    g) credirentier-este persoana care primeşte de la debirentier o rentă militară viageră.

    (2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilită în respectiva lege.

    Art. 4. – Sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.

    Art. 5. – (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile rentele militare viagere de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
    (2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor rentelor militare viagere de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

    Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat se realizează prin case de pensii rente militare viagere sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.

    Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor (soţie/soţ,copii şi nepoţi) sau părinţilor acestora.
    Explicaţie:
    Am inclus şi părinţii în prevederile acestei legi deoarece nu puţine au fost cazurile în care având unul,doi sau mai mulţi copii în armată ,prin decesul acestora, părinţii au rămas pe lângă marea durere pricinuită de decesul copiilor şi săraci lipiţi fără posibilitatea asigurării traiului zilnic.

    Art. 8. – (1) În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat evidenţa drepturilor de pensii rente militare viagere de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
    (2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii rente militare viagere sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
    (3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii rente militare viagere sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
    (4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat, acoperă contravaloarea pensiilor rentelor militare viagere de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.

    Art. 10. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
    a) normale;
    b) deosebite;
    c) speciale;
    d) alte condiţii de muncă.

    Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 (prevederile acesteia vor trebui completate cu prevederile acestei legi odată cu intrarea în vigoare a acesteia) privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere,elevilor/studenţilor şcolilor militare/academiilor militare ,studenţilor facultăţilor din Academia tehnică militară,a celor de la medicină şi farmacie militară şi militarilor care şi-au satisfăcut stagiul militar obligatoriu în termen sau cu termen redus până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (3)cei enumeraţi la aliniatul anterior,vor fi încadraţi în grupele de muncă după modul de încadrare în grupa de muncă a comandanţilor lor nemijlociţi.
    Explicaţie:
    Acest lucru se impune pentru că majoritatea unităţilor militare beneficiază de grupele de muncă datorită radiaţiilor,ca să nu mai spunem de elevii şi studenţii de la şcolile/academiile militare tradiţional cu caracter deosebit sau special:aviaţie,marină,rachete,radiolocaţie,transmisiuni etc.
    Când cadrele militare beneficiază de grupe de muncă nu vedem de ce nu ar putea beneficia şi categoriile enumerate mai sus de aceleaşi condiţii .

    NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi.

    Art. 12. – În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat se acordă următoarele prestaţii:
    a) pensii rente militare viagere de stat;
    b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

    Art. 13. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie rentă militară viageră de stat.

    Art. 14. – (1) Drepturile de pensii rentă militară viageră sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
    (2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 nu se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
    (3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.

    Art. 15. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.

    CAPITOLUL II
    Prestatiile în sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat

    Art. 16. – Sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat acordă:
    a) pensia renta militară viageră de serviciu;
    b) pensia renta militară viageră de invaliditate;
    c) pensia renta militară viageră de urmaş.

    SECTIUNEA 1
    Pensia Renta militară viageră de serviciu

    Art. 17. – Pensia de serviciu Renta militară viageră poate fi:
    a) pentru limită de vârstă;
    b) anticipată;
    c) anticipată parţială;
    d) recompensă ;

    Art. 18. – Au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) vârsta de 60 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
    b) vechime durată minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime durată minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.

    Art. 19. – Au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) au împlinit vârsta de 55 50 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

    Art. 20. – (1) Au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
    (2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

    Art.21.-(1) Au dreptul la rentă militară viageră recompensă persoanele aflate în situaţia de la art.3,al.(1),punctele d1-d8 ,dacă nu beneficiază de o rentă militară viageră pentru limită de vârstă,anticipată , anticipată parţială ,de invaliditate sau de urmaş, începând cu vârsta de 47 de ani şi dacă au o vechime în muncă de minim 20 de ani ,dintre care durata în serviciu de cel puţin o zi .
    (2)Sunt considerate vechime în muncă inclusiv perioadele în care beneficiarul a fost agricultor particular ,membru cooperator al unei cooperative de producţie,deţinut politic,luptător în munţi ,şomer,beneficiar al unei indemnizaţii de ajutor social , ajutor minim garantat .
    (3) Cuantumul rentei militare viagere recompensă se calculează proporţional cu durata în serviciu transformată în zile.
    (4)Calculul şi plata drepturilor cuvenite pentru renta militară viageră recompensă nu se prescrie şi poate fi cerută şi de moştenitorii legali (părinţi,soţie/soţ ,copii şi nepoţi pentru bunici) atunci când beneficiarii de drept au decedat.
    (5)Calculul drepturilor se face de către Casele de rente militare viagere sectoriale în colaborare cu instituţiile care deţin orice fel de documente pentru constituirea drepturilor,pe baza unei cereri a celor în drept.
    Explicaţie:
    Aici intră ca beneficiari şi colegii noştri care poate mai aveau doar câteva luni până la îndeplinirea baremelor din legea 164/2001,dar datorită faptului că nu puteau ocupa decât funcţii egale cu gradul avut,acestea fiind insuficiente ,au fost nevoiţi să plece din sistem ,intrând în hăţişul unei adevărate jungle şi poate unii dintre ei au şi decedat între timp din cauza lipsurilor.
    De asemenea intră ca beneficiari toţi militarii care şi-au satisfăcut stagiile militare oriunde şi oricând,iar dacă aceştia nu mai sunt în viaţă ultimii beneficiari pot fi nepoţii pentru bunici.

    Art. 21. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii , dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.

    Art. 22. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
    a) la împlinirea vârstei de 55 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
    b) la împlinirea vârstei de 50 45 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 34 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
    (2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.

    Art. 23. – (1) Vechime Durată în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata perioada normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime durata în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
    (2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime durata în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.

    Art. 24. – (1) Dovada privind vechimea durata în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei rentei se face cu fişa de pensie rentă întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
    (2) Dovada privind vechimea în serviciu muncă, prestată în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.

    Art. 25. – În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
    Explicaţie:
    Acest fapt este unul dintre motivele care ne îndreptăţesc să cerem drepturile pentru zilele de durată în serviciu. La prevederile acestui articol fracţiunile sunt de regulă în favoarea statului şi foarte rar în favoarea credirentierului.
    Oricum nu vrem să cerem nimănui ceva în plus ,ci să avem toate drepturile cuvenite, chiar dacă acestea sunt calculate pentru o singură zi de durată în serviciu.
    Art.25.-(1) Durata în serviciu cu care se calculează coeficienţii de la art.29 din prezenta lege este 20 de ani.
    (2) Durata în serviciu este de 7305 zile,corespunzătoare pentru 20 de ani,dintre care cinci ani bisecţi.
    (3) Durata în serviciu minimă pentru care această lege conferă drepturi este de o zi.
    Art. 26. – (1) Între sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de durată în serviciu/ vechime în muncă, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la rentă militară viageră/pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia renta militară viageră de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime durată în serviciu militar.
    (3) Perioadele de vechime/durată în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei/rentei militare viagere în unul dintre cele două sisteme.

    Art. 27. – La acordarea pensiei rentei militare viagere de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la rentă/pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.

    Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
    a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
    b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
    c) solda de merit/salariul de merit;
    d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
    e) gradaţii şi sporuri;
    f) indemnizaţia de dispozitiv.
    g)norma de hrană/tichete de masă
    h)partea corespunzătoare unei luni din contravaloarea anuală a uniformei militarului/funcţionarului public civil cu statut special.
    (2) În cazul în care au avut loc modificări ale elementelor de la aliniatul (1) soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media elementelor de la aliniatul (1) pentru ultimele şase luni de activitate. soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
    (3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
    (4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie rentă militară viageră.
    (5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.

    Art. 29. – Pensia Renta militară viageră de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
    a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale 0,00821 % pentru fiecare zi de activitate 60%;
    Explicaţie:
    Numitorul fracţiei este numărul de zile de la aliniatul (2),art.25,iar numărătorul cele 60 de procente;rezultatul este coeficientul arătat.
    b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca 0,00849 % pentru fiecare zi de activitate 62%;
    Explicaţie:
    Numitorul fracţiei este numărul de zile de la aliniatul (2),art.25,iar numărătorul cele 62 de procente;rezultatul este coeficientul arătat.

    c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca 0,00876 % pentru fiecare zi de activitate 64%;
    Explicaţie:
    Numitorul fracţiei este numărul de zile de la aliniatul (2),art.25,iar numărătorul cele 64 de procente;rezultatul este coeficientul arătat.

    Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
    (2) (1)Pentru persoanele beneficiare de o rentă militară viageră prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei rentei militare viagere se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
    a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
    b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;aici sunt incluse şi perioadele pe care le-au desfăşurat la ordin pentru munci în agricultură ,inundaţii etc. inclusiv în perioada studiilor (ultimii doi ani de liceu,şcoli militare şi facultăţi);
    c)1 an şi 9 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în economia naţională;celor aflaţi în această situaţie ,dar mutaţi la ordin fără a fi detaşaţi(prin încălcare flagrantă a codului mucii din perioada comunistă) primesc un spor de 3 luni,respectiv 2 ani ;
    Explicaţie:
    Sunt cazuri de cadre militare care au fost mutate în economia naţională,în special în anul 1988,care şi-au pierdut locurile din unităţile de origine,iar după 1989 au umplut aşa numitele state de organizare R ale unităţilor de origine sau ale altor unităţi pentru motivul că ele nu figurau ca detaşate în economia naţională ci erau efectiv scoase din scriptele armatei.
    d)2 ani în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în economia naţională minerit;celor mutaţi la ordin fără a fi detaşaţi primesc un spor de 3 luni,respectiv 2 ani şi trei luni;aici intră şi militarii în termen care au fost direct încadraţi în unităţile militare din minerit fără parcurgerea ciclului de instrucţie militară obligatorie de 3 luni;
    c)e) 2 ani şi şase luni în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
    (3)(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei rentei militare viagere care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(sau completarea legii 80/1995 cu aceste precizări referitoare la decoraţii şi ordine militare).
    Explicaţie:
    Până la completarea legii 80/1995 vor fi folosite prevederile actualei legi aplicându-se următorul aliniat:
    (3) militarii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de un spor la calculul rentei militare viagere echivalent cu prevederile legii statutului cadrelor militare (legea 80/1995),termenii din lege referitori la pensie citindu-se rente militare viagere.

    Art. 31. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime durată în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an(transformat în zile) în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
    Explicaţie:
    Pentru determinarea coeficientului de calcul ,la numitorul fracţiei de calcul sunt trecute numărul de zile ale unui an (pentru uşurinţa calculului se pot folosi 365,25 zile pentru un an) ,iar la numărător cele două procente, 2/365,25=0.00548 % .
    Astfel, acest coeficient, începând cu a 9133-zi de durată în serviciu,va fi folosit pentru calculul rentei militare viagere; 25 de ani (din care şapte ani bisecţi) transformaţi în zile = 9132 de zile.
    (2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia renta cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
    (3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile rentele militare viagere de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.

    Art. 32. – (1)Pensia Renta militară viageră de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei rentei.
    (2) Sunt exceptate de la prevederile aliniatului (1) perioadele pe care le-au desfăşurat la ordin pentru munci în agricultură ,inundaţii,cutremur etc. inclusiv în perioada studiilor (ultimii doi ani de liceu,şcoli militare şi facultăţi) şi perioadele cuprinse în aliniatul (1),literele c),d)şi e) ale articolului 30 din prezenta lege.
    (3)Astfel renta militară viageră poate fi mai mare decât baza de calcul stabilită şi actualizată, cu procentele corespunzătoare ce rezultă din aliniatul (2).

    Art. 33. – (1) Persoanele care beneficiază de pensie rentă militară viageră de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, beneficiind de prioritate la încadrarea inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă sau duratei în serviciu , dobândite până la data pensionării/obţinerii unei rente militare viagere.
    (2) durata în serviciu este considerată vechime în muncă pentru postul la care concurează ,în cazul în care vechimea în muncă este condiţie impusă de angajatorul din sectorul public sau privat
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia renta militară viageră cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

    SECTIUNEA a 2-a
    Pensia Renta militară viageră de invaliditate

    Art. 34. – Au dreptul la pensie rentă militară viageră de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
    a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
    b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
    (2) De asemenea beneficiază de pensie rentă militară viageră de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii (inclusiv liceele/colegiile militare) şi, studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi elevii liceelor /colegiilor civile în cazul copiilor de trupă care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

    Art. 35. – Pensia Renta militară viageră de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
    a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
    b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
    c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.

    Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
    (2) Casele de pensii rente militare viagere sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

    Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
    (2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
    (3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
    (4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
    (5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
    (6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 90 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
    (7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
    (8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 90 de zile de la comunicare.
    (9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
    (10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

    Art. 38. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia renta militară viageră de invaliditate cu condiţia ca durata în serviciu să fie de cel puţin o zi. dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
    _____________________________________________________
    Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu
    în momentul ivirii realizată anterior
    invalidităţii ivirii invalidităţii (ani)
    _____________________________________________________
    sub 25 de ani 5
    25 – 31 de ani 8
    31 – 37 de ani 11
    37 – 43 de ani 14
    43 – 49 de ani 18
    49 – 55 de ani 22
    peste 55 de ani 25
    _____________________________________________________
    (2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime durată în serviciu prevăzută la alin. (1).
    în umătorul tabel:

    ___
    Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu
    în momentul ivirii realizată anterior
    invalidităţii ivirii invalidităţii (ani)
    _____________________________________________________
    sub 25 de ani 5
    25 – 31 de ani 8
    31 – 37 de ani 11
    37 – 43 de ani 14
    43 – 49 de ani 18
    49 – 55 de ani 22
    peste 55 de ani 25
    __________________________________________________

    Art. 39. – În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea durata în serviciu.

    Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei rentei militare viagere de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 – 31.
    (2) La suma adăugându-se procentelor cuvenite pentru vechimea durata în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii duratei în serviciu complete, următoarele procente:
    a) 1 3% pentru invaliditate de gradul I;
    b) 0,8 2,4% pentru invaliditate de gradul II;
    c) 0,6 1,8% pentru invaliditate de gradul III.
    (3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
    a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
    b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
    c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

    Art. 41. – (1) Pensionarii Creditrentierii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei rentei, în cuantum de 80 100 % din valoarea rentei lor unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
    (2)Cuantumul rentei militare viagere de invaliditate nu poate fi mai mic decât valoarea actualizată a bazei de calcul de la art.28,aliniatul (1) corespunzătoare unui :
    (a) maior/gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru ofiţerii superiori şi generali.
    (b) sublocotenent/gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru ofiţerii inferiori .
    (c) sergent /gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru subofiţerii şi maiştrii militari .
    (5)soldat /gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru militarii profesionişti,elevii liceelor militare,copii de trupă aflaţi la liceu .

    (2)(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul ministerului apărării naţionale,administraţiei şi internelor,serviciului român de informaţii de stat.

    Art. 42. – (1) Pensionarii Credirentierii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de ieşire din activitate pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
    (2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
    a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
    b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
    c) redobândirea capacităţii de muncă.
    (3) Dreptul la pensie rentă militară viageră de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
    (4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului credirentierului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei rentei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei rentei, în condiţiile legii;
    (5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor credirentierilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
    (6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.

    Art. 43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii credirentierii de invaliditate care:
    a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
    b) au împlinit vârstele standard de pensionare ieşire din activitate prevăzute de prezenta lege;
    c) beneficiază de pensie rentă militară viageră în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
    (2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

    Art. 44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul credirentierul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive;concluziile Comisiilor pot fi contestate în instanţă în termen de 90 de zile ,după acest termen ele devin obligatorii şi definitive.
    (2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului credirentierului, atunci când prevederile aliniatului (4) din articolul 42 sunt respectate ,atrage suspendarea plătii pensiei rentei.
    (3) Suspendarea plătii pensiei rentei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii rente militare viagere sectorială, după caz.

    Art. 45. – (1) Pensionarii Credirentierii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
    (2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului credirentierului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei rentei începând cu luna următoare constatării.
    (3) Casele de pensii rente militare viagere sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise;costul programelor recuperatorii sunt suportate integral de către bugetele instituţiilor din care provin credirentierii respectivi.
    (4) Suspendarea plătii pensiei rentei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

    Art. 46. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei rentei militare viagere de serviciu pentru limită de vârstă, pensia renta militară viagereă de invaliditate devine pensie rentă militara viageră de serviciu pentru limită de vârstă.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
    (3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei rentei militare viagere pentru limită de vârstă.

    SECTIUNEA a 3-a
    Pensia Renta militară viageră de urmaş

    Art. 47. – (1) Pensia Renta militară viageră de urmaş se cuvine copiilor, şi soţului supravieţuitor şi părinţilor/părintelui supravieţuitor/i dacă susţinătorul decedat era pensionar credirentier sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii rente militare viagere de stat.
    (2) de rentă militară viageră de urmaş beneficiază şi copii care în urma divorţului dintre soţi nu au fost în întreţinerea credirentierului decedat cu respectarea prevederilor art.48 din prezenta lege.
    (3)pentru a beneficia de rentă militară viageră de urmaş,părinţii/părintele supravieţuitor nu trebuie să fi fost aflaţi în întreţinerea credirentierului decedat.
    Explicaţie:
    Am mai explicat la art.7 necesitatea includerii părinţilor în această lege .

    Art. 48. – Copiii au dreptul la pensie rentă militară viageră de urmaş:
    a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
    b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

    Art. 49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie rentă militară viageră de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare 55 de ani , dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
    (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei rentei militare viagere de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
    (3)Părinţii/părintele supravieţuitor au /are dreptul la rentă militară viageră de urmaş pe tot timpul vieţii,la împlinirea vârstei de 55 de ani;
    (4)dacă părinţii/părintele sunt/este invalid indiferent de grad, are dreptul la rentă militară viageră de urmaş indiferent de vârstă.
    (5) dacă părinţii/părintele nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională,sau din/dintr-o pensii/pensie pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

    Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pen

  22. vasile says:

    dacă boc răgea ca un bou prin 2009-2010 cu nesimțiții și cum va face el dreptate iar banii nesimțiților vor produce locuri de muncă și autostrăzi,iată că nimeni nu-l întreabă azi unde sa-au dus banii respectivi,că nici locuri de muncă nu am văzut iar cei 54 de km de A din trei sute promiși în cei 8 ani de cacealma,sunt și acum inoperabili!
    dacă cele 100 mil de euro care au ”umflat bugetul pensiilor sunt rezonabili,cineva ar trebui să ne spună de ce nu se găsesc cele 20 de mil de lei pentru a corecta rapid și precis,militărește o nedreptate existentă și aplaudată din 2010 încoace!
    ar trebui să fim rezon,nu să invocăm articole din constituție,atunci când legile au fost încălcate iar însăși constituția terfelită!

  23. lica says:

    MA INTREB RETORIC :
    – STIE CINEVA ,OARE A APROBAT TOVARASUL PRESEDINTE BASESCU MODIFICAREA OUG 1 /2011 -ART.7 AL ASA ZISEI AMNISTII FISCALE A INFRACTORILOR FOSTI PENSIONARI MILITARI DE STAT PENTRU A FI PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL (din ziua blestemata a “renuntarii” revenirii la cuantumul din decembrie 2010 aprobat prin Legea 758/2011 in Senat si trantit in Camera Deputatilor , pentru cei carora li s-a taiat abuziv si ilegal pensia fosta militara de stat ) APROBAT LA CAMERA DEPUTATILOR IN 13.IUNIE .2012 ?
    -SAU NE VOM TREZI CU O MARE CACEALMA CA DE LA 1 IANUARIE 2013 , VA TREBUI SA NI SE TAIE DIN VENITURI SUPLIMENTAR SI SUMELE ACORDATE PESTE LIMITA NESIMTITA DIN 2011.?
    -dupa teapa mare a promisiunii revenirilor la pastele cailor a pensiilor legal castigate asta ar fi un adevarat semnal al respectului fata de statul de drepti ??

  24. amadeus says:

    si eu m-am gandit la asta,dar nu cred ca a fost asa de jegos chioru betiv,incat sa nu aprobe sau promulge modificarea aia.
    mie,oricum mi se pare suspect faptu,ca spun astia ca nu sunt bani,mai ales cacaneu ala de la paduchei pdlaci(sper ca nu ii mai la comisia de finante),ii posibil ca jidani sa fie cei care au discreditat armata romana,dar oricum,ii un retardat , pensionarul ala militar,care ,daca va fi chemat in razboi,peste 5 ani spre exemplu,chiar va raspunde apelului.
    voi ,m-ati mintit,eu nu va mai cunosc.
    statu nu isi respecta datoriile,nici militaru nu are de ce.
    sa trimita prostituatele alea care au furat legea pensiilor militare care ii de sute de ani,si si-au aplicat-o lor, si acuma,culmea nu numai ca pentru ei nu se aplica alta lege,dar si trateaza cu ura militari,dandu-le sentinte nefavorabile,intr-o situatie,care ar trebui sa ii priveasca si pei,daca erau corecti.

  25. LoremIpsum says:

    @vasile
    Cu refacerea legii de salarizare a militarilor sunt de acord si eu ba chiar o sustin insa nu dupa forma legii 138/1999 sau alta aparuta ulterior, suntem unici intre tarile NATO unde un sublocotenent are o solda mai mare decat un MMp/PltAdjSef.
    Ce facem cu ofiterii care nu au studii superioare?
    O lege a salarizarii militarilor a oricarei tari NATO de traditie este singura solutie acceptabila. Ea trebuie sa fie de forma, fiecare grad primeste o suma fixa de bani iar la intervale de timp definite, sa zicem 2 ani sa primeasca in plus la solda o suma fixa. Exemplu: grad capitan, solda in primul an 1000 RON, la fiecare 2 ani primeste 200 RON in plus la solda pana trece la gradul urmator. Asta este sistemul american de salarizare al militarilor. Celelalte tari isi platesc in mod asemanator militarii insa periadele de timp sunt definite altfel.
    Solda pentru un MMp/PltAdjSef in primul an pe acest grad sa fie cuprinsa intre solda de capitan si cea de maior nu mai mica decat a unui sublocotenent.
    Suntem tara membra NATO, sa ne aliniem si noi la aceleasi masuri care le adopta celelalte tari NATO.

  26. LoremIpsum says:

    Funcţionarii publici nu au ce cauta in sistemul de pensii militare, aici iar suntem unici in randul tarilor NATO.

  27. lica says:

    CHIORUL A TAIAT PENSIILE MILITARE DE STAT ,UNICAT IN LUME. CHIORUL A DAT CA MITA LEGEA DE MARIRE A SALARIILOR CU 50% A CADRELOR DIDACTICE , DUPA CARE A PUS PE SLUGA DE BOC SA LE ANULEZE. CE DOVEZI MAI CLARE VOR DOBITOCII DE ROMANI CARE VOTEAZA PE O STICLA DE ULEI?????? CE VOTAM PE 29 IULIE ?? DEBARCAREA LUI BASESCU SAU DOCTORATUL LUI PONTA ???? CRED CA MULTI ROMANI S-AU LOVIT RAU LA CAP. IN DECEMBRIE II VINE DECONTUL SI LUI PONTA SI LUI CRIN ANTONESCU, ACUMA INSA E RANDUL LUI TRAIAN BASESCU SA FIE TRIMIS LA PLIMBARE.

  28. chiorubetiv says:

    Dupâ ce a mințit la televizor că este inginer cu patru ani de studii superioare de marină comercială și după ce a terminat ultimul în grupa sa de studii nu are nimic romanesc in suflet. A distrus armata română și se ține cu ghearele de scaun fiincă îl așteaptă mititica.

  29. arti78 says:

    lica
    Modificarea a fost promulgata in MO nr. 457 din 6 iulie 2012

  30. Trofin says:

    Da , s-a promulgat cu Decretul 461/2012 . A devenit Legea 112/04.07.2012.

  31. indisciplinatu says:

    @karadeniz
    Sunteti printre putinii colegi care stiti cu ce se mananca HG1019.
    Eu neprimind scrisoare,…

  32. indisciplinatu says:

    din cate stiu, basescu a promulgat legea de aprobare..saptamana trecuta era pe siteul Presedintiei un comunicat in acest sens..

  33. dodo says:

    Guvernul comunist revansard condus de imaturul pacalici Ponta va duce in curand tara de rapa.Lor le arde de o noua lege a pensiilor in loc sa o corecteze scurt si din condei pe aceasta care este cea mai buna lege a pensiilor pe care au avut-o militarii de-a lungul tuturor timpurlor.
    Ce sa faca o noua lege,fiindca mai mult de atat nu se poate da militarilor,si ma refer aici in primul rand la activii care urmeaza sa iasa la pensie de acum incolo dar si la cei care au iesit,si carora le-au crescut pensiile in majoritatea cazurilor(80%).Nu poate fi creata o lege care sa duca la cresterea tuturor pensiilor,dar poate fi facuta o lege care sa duca la scaderea tuturor pensiilor,chiar daca ramane cuantumul cel mai avantajos.In acest caz,nu te uncalzeste cu nimic sa ai o pensie inghetata timp de cativa ani in timp ce leul deja se duce la vale.
    Bretonatul de Dobritoiu zgarma rahatul,fiindca Mariana Campeanu,dusman cunoscut al pensiilior speciale,abia astepta sa le faca pe jumatate.
    De altfel,ei cheltuie 95 de milioane pe referendummul de care nu era nevoie,dar nu au bani sa incadreze promotiile de ofiteri si mm,subofiteri din acest an ,care vor sta acasa pana la anul nou,pentru prima oara in istoria armatei romane.
    Singurul scop al lor este restauratia comunistilor ratati in frunte cu ILICI si HREBENCIUC,care iarasi ranjesc satisfacuti pe ecrane,asteptindu-l si pe NASTASE care va fi eliberat curand.
    Trebuie sa luptam pentru mentinerea legii actuale si corectarea ei pentru cei care au fost afectati.

  34. 1983 says:

    Corect Dodo

  35. Ionel N. says:

    @ Dodo
    Te simti bine cu pensia calculata dupa L119/2010 siOUG1/2011!!!!!Ai inceput chiar sa crezi ca noul cuantum ti se cuvenea de mult timp….
    Eu cred ca totusi pensiile trebuie sa reflecte veniturile tale:nu se poate sa iesi la pensie cu un cuantum al acesteia mai mare decat orice solda ai avut tu in toata cariera!!!Ceva nu functioneaza corect in cazul aratat mai sus:ori formula de calcul este defecta ori factorii ajutatori sunt prea generosi….
    Personal ,nu doream in mod deosebit ca pensia mea sa creasca(aveam lipsa ani de vechime “celebra cariera incompleta”) insa speram ca aceasta sa nu scada….Dar tie,camaradul meu ce iti pasa? Tie iti este frica , ca nu cumva “bretonatul” sa-ti scada din proaspata pesie crescuta ca painea cu afanatori…..
    Daca te gandeai din timp si la cei afectati de recalculare-revizuire si te ridicai la lupta,in acest moment problema pensiilor militare era amintire si nimeni nu mai discuta despre ea….Asa ca,la lupta!

  36. lica says:

    CONSIDER CA ORICATE AMENDAMENTE SE VOR ADUCE UNUI VIITOR PROIECT DE LEGE A PENSIILOR, LEGEA 164/2001 TREBUIE SA RAMINA IN VIGOARE PENTRU CEI IESITI LA PENSIE PINA IN IULIE 2010, IAR CEI CARE AU URMAT DUPA ACEST MOMENT SA LI SE APLICE PREVEDERILE VIITOAREI LEGI , CA SA FIE SUSTINUT PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII CONSFINTIT IN CONSTITUTIE. CEI CARE AU IESIT IN CONDITIILE LEGII 164/2001 VOR PARASI SISTEMUL PE CALE NATURALA CU ACESTE PREVEDERI , DEOARECE INSASI INSTANTELE DE JUDECATA AU EMIS DECIZII DEFINITIVE SI IREVOCABILE IN ACEST SENS.

  37. Trofin says:

    Cred ca confratele Dodo se inseala. Exista mai multe variante de lege posibile pentru pensionarii care provin din sistemul de aparare , ordine publica si siguranta nationala mult mai favorabile pensionarilor in plata , chiar si pentru aceia , nu putini la numar , cu beneficii aparente aduse de Legea 119/2010 si OUG1/2011. Interesant este ca aceste variante de calcul a pensiei sa fie rumegate bine de catre cei care iau decizii . Legea 119/2010 , secondata de OUG1/2011 , reprezinta o varianta de criza dar foarte prost inteleasa si fructificata de factorii de decizie. Urmarile … sunt vizibile.

  38. vasile says:

    Votul are 8 valente:

    1. VOTEZ Sunt pentru -votez demiterea

    2. VOTEZ Sunt impotriva -votez demiterea!!!

    3. Ma abtin – votez pentru basescu

    4. Nu pot sa ajung la vot – votez pentru basescu

    5. Nu stiu cum ma cheama – votez pentru basescu

    6. Am murit dar sunt pe lista – votez pentru basescu

    7. Nu ma intereseaza – votez pentru basescu

    8. Mi-e lene sa merg la vot – votez pentru basescu

    Prevederile LEGII nr. 406 din 10 iulie 2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de sef al statului roman se aplica persoanelor care au avut calitatea de şef al statului roman. Persoana care exercita funcţia de şef al statului roman beneficiazã de prevederile acestei legi de la data încetãrii mandatului (folosinta gratuita a unei locuinte de protocol, o indemnizatie lunara, paza si protectie, folosinta gratuita a unui autoturism) . Nu beneficiazã de prevederile prezentei legi persoana cãreia i-a încetat calitatea de şef al statului roman ca urmare a sãvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnata definitiv sau ca urmare A DEMITERII DIN FUNCTIE PRIN REFERENDUM. Dragii mei, haideti sa il ajutam pe Traian sa simta ceea ce am simtit noi cand ne- a taiat SALARIILE SI PENSIA ! BASESCU ESTE CINSTIT DOAR CU WHYSKI CA IN REST MINTE DE CUM RESPIRA ESCROCUL PENAL.

  39. Colonel pensionar 30 ani vechime says:

    “Legea pensiilor (sau rentelor viagere) pt. militari si functionarii cu statut special din sistemul apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti” este un posibil titlu a unei eventuale legi care sa inlocuiasca sistemul actual de pensii care ii priveste pe militari si functionarii cu statut special…. Sigur viitoarea lege va cuprinde probabil intregul personal specificat mai sus, care era si in Legea 164/2001 cand toti erau militari si ulterior in legea pensiilor politistilor. Asta pentru a nu se face mai multe legi pt. fiecare categorie in parte, avand in vedere ca principiile au fost si probabil vor fi aceleasi fie ei militari in diverse sisteme (aparare, interne, servicii secrete), functionari cu ststut special (politisti si cei din sistemul penitenciar)!

  40. 1983 says:

    @Vasile
    Primul mandat a fost intreg. Deci, chiar daca al doilea nu va fi incheiat la termen beneficiaza de drepturile cuvenite pentru primul mandat, ca in cazul lui Constantinescu care are numai un mandat.

  41. licu says:

    PNL SI PSD NE-AU TRAS TEAPA PRIN ANULAREA LEGII 758/2011 PENTRU REVENIREA LA CUANTUMUL DIN DECEMBRIE 2010, SI ASTFEL RESPECTA ILEGALA LEGE 119 SI 263. MAI MULT ACUM PE FATA PSD PRIN VICTOR PONTA A MAI TRAS DE O ALIANTA CU UNPR , CEL CARE NE-A DISTRUS SISTEMUL DE PENSII MILITARE DE STAT. NU SUSTIN PE BASESCU , INSA NU E NICI O DEOSEBIRE INTRE BASESCU SI PONTA. TREBUIE SA LE-O TRAGEM IN MECLA LA URNA DE VOT LA TOTI.
    CE FATA DE CERSETOR DE PE MALURILE SENEI ARE SI ACEST INDIVID SOIOS ? NU A GRESIT CU NIMIC ACEA AUTORITATE A EUROPEI CARE L-A CARACTERIZAT CA FIIND CORUPT SI NICI CEI DIN CARTEA :
    ”Băsescu – The Shame of Romania”
    Copyright © 2009 by the
    American Committee Against Corruption (ACAC)
    http://www.americansagainstcorruption.org
    admin@americansagainstcorruption.org
    All rights reserved. No part of this book may be reproduced or transmitted in any form or by any means without written
    permission from the publisher.
    Printed in USA”.

  42. dodo says:

    @1983
    corect stimabile!

  43. vasile says:

    ADIO SISTEMULUI DE PENSII FOSTE MILITARE DE STAT
    DECIZIE din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României
    Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 15 mai 2012 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,
    privind cererea menţionată anterior, introdusă la 20 iunie 2011,
    după deliberare, pronunţă următoarea decizie:

    ÎN FAPT
    1. Reclamanţii, domnul Constantin Abăluţă şi alţi 306 reclamanţi ale căror nume sunt disponibile la grefa Curţii, sunt resortisanţi români, toţi militari pensionaţi. Sunt reprezentaţi în faţa curţii de domnul I. Olteanu, avocat în Bucureşti.
    Circumstanţele cauzei
    2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanţi, pot fi rezumate după cum urmează,
    3. Reclamanţii, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculată potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru a beneficia de o pensie suplimentară. Pensia lunară de bază reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.
    4. Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile militare trebuie să fie recalculate şi incluse în sistemul public de pensii în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
    5. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil şi militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul pensionării, duratei şi cuantumului cotizaţiilor la fondul de pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuţie în sensul legii.
    6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general de pensii.
    7. Reclamanţii susţin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora.
    8. Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat instanţelor interne de contencios administrativ anularea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 şi menţinerea vechii metode de calcul al pensiilor.
    9. După abrogarea hotărârii sus-menţionate, instanţele naţionale, inclusiv curţile de apel din Cluj şi Bucureşti, au respins sau au declarat inadmisibile aceste acţiuni.

    CAPĂT DE CERERE
    10. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 14 din Convenţie, reclamanţii au susţinut că reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi foştii magistraţi, continuă să beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.

    ÎN DREPT
    11. Reclamanţii invocă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a art. 14 din Convenţie, pe motivul diminuării cuantumului pensiilor lor. Reclamanţii susţin, de asemenea, că, din cauza modificărilor legislative operate, nu au beneficiat de un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă redresarea acesteia.
    12. Curtea nu consideră necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în dreptul intern a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei reclamanţilor de a-l exercita, atât timp cât plângerea este inadmisibilă, pentru motivele prezentate în continuare.
    13. Curtea reaminteşte că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat [a se vedea, în special, Skorkiewicz împotriva Poloniei (dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999, Jankovic împotriva Croaţiei (dec), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X, Kuna împotriva Germaniei, (dec), nr. 52.449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas împotriva Spaniei (dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, şi Maggio şi alţii împotriva Italiei, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 şi 56.001/08, pct. 55, 31 mai 2011].
    14. Curtea reaminteşte, de asemenea, că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile şi veniturile statului implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice şi sociale, Curtea consideră că autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care acestea se dovedesc, în mod evident, lipsite de un temei rezonabil [Mihăieş şi Senteş împotriva României, (dec.), nr. 44.232/11 şi 44.605/11, 6 decembrie 2011].
    15. În speţă, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).
    16. În această privinţă, Curtea constată că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.
    17. Curtea reţine, de asemenea, şi faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, precum şi că perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de contribuţie în sensul legii. În consecinţă, reclamanţii nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuţiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră anterior datorită naturii profesiei lor [a se vedea, mutatis mutandis, Frimu şi alţii împotriva României, (dec.), nr. 45.312/11, 7 februarie 2012)].
    18. În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteşte că o distincţie este discriminatorie în sensul art. 14 din Convenţie dacă îi lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    19. În speţă, Curtea susţine că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
    20. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să îi facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
    21. Reiese că cererea trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi 4 din Convenţie.
    -****-
    Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă.

    Josep Casadevall,

    preşedinte

    Marialena Tsirli,

    grefier adjunct
    Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 586 din data de 16 august 2012

  44. vasile says:

    1.
    In textul legii pensiilor militare, trebuie introdusa ideea – care nu este o metafora – ca militarii nu isi vand pur si simplu forta de munca,ca in orice alt domeniu,ci chiar viata pe care si-o pot da cate putin,ca urmare a privatiunilor serviciului militar,sau o singura data,in folosul si pentru apararea celelilalte parti contractante; acest lucru implica un tratament diferentiat,care nu poate fi modificat prin reglementari retroactive.
    2.
    Argumentul d-lui Predescu ca “…da,dar pensiile noastre sunt constitutionale!”,nu implica faptul ca celelalte sunt neconstitutionale si se poate face orice cu ele…