Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Directorul SRI despre interesul manifestat de agenţi străini pentru România

Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, a declarat intr-un interviu acordat cotidianului România liberă, că “atât baza americană de lângă Constanţa, cât şi discuţiile despre scutul american antirachetă au suscitat interes  ridicat din partea unor actori aflaţi la Răsăritul graniţei României şi nu numai”. Spionii trimişi în România sunt interesaţi atât de informaţii provenite din interiorul UE, NATO, cât  şi de proiectele energetice ale ţării noastre.
Va propunem spre lectură o parte a interviului realizat cu Directorul Serviciului Român de Informaţii, în care se face referire la intensificarea activităţii unor agenţi străini pe teritoriul României.

R: De unde sunt agenţii străini cei mai preocupaţi de amplasarea unui scut american antirachetă în Romania?
G.M. Nu putem pronunţa aici nume.

R: Din ce zonă geografică provin?
G.M. Există un interes din partea unor actori aflaţi la Răsăritul graniţei României şi nu numai…

R: Interesul agenţilor acestor ţări s-a precipitat şi după amplasarea bazei americane de lângă Constanţa? De atunci aţi constatat o altfel de activitate?
G.M. Da. Întotdeauna dezvoltări de nivel strategic şi militar generează şi interes pentru cunoaştere, pentru a culege, până la urmă, informaţii pertinente, despre ceea ce înseamnă atitudinile unui stat.

R: Aceşti spioni reprezintă ţări ostile României?
G.M. Din punct de vedere diplomatic ne aflam în zona cooperării şi deschiderii spre evaluări comune de risc. În zona speciala a serviciilor avem, într-adevăr, ostilităţi şi războaie nevăzute pe care le ducem zi de zi, pe subiecte de o importanţă strategică din cele mai diverse.

R: Este vorba despre agenţi străini care reprezintă ţări ostile României?
G.M. Nu m-aş referi la ţări ostile, ci la interese puternic individualizate ale unor state, care nu totdeauna sunt convergente cu ale noastre.

R: De unde vin cei mai mulţi dintre aceşti agenţi secreţi care spionează România?
G.M. Plasarea geografică a României şi potenţarea acestei amplasări în contextul actual al competiţiei pentru resurse energetice face din Romania un subiect de cunoaştere. Acest interes provine din zona de Răsărit a frontierei noastre.

R: Şi aliaţii ne spionează?
G.M. Există aici o cooperare intensă într-o lume extrem de dinamică pe schimb de informaţii; deci, nu există aşa ceva, din punctul de vedere al alianţelor care au un interes strategic comun.

R: Există situaţii în care ţări prietene îşi trimit aici agenţi sub acoperire pentru a verifica anumite informaţii?
G.M. Nu, există reprezentanţi cunoscuţi ai ambasadelor cu care avem un contact permanent, cu care facem schimb de informaţii şi analize.

R: În afara bazelor militare americane, care ar fi celelalte puncte de interes ale spionilor care vin în Romania?
G.M. Nu trebuie neaparat sa fetişizam şi să vorbim despre agenţi, ci despre interese ale statelor.

R: Dvs. vorbiţi despre interese ale statelor, noi vorbim despre spioni.
G.M. Uneori se “mitologizează” mult în media acest aspect, dar reflecta o realitate. Interesele sunt legate de dezvoltările din UE, de pildă, poziţionarea României în acest context, interese legate de NATO, de dezvoltările energetice.

R: Există subiecte pe care ei le urmăresc la vârful instituţiilor statului?
G.M. Există un interes din partea acestora pentru a vedea felul în care se poziţionează instituţiile statului, dar şi deciziile strategice care se iau faţă de fenomenele menţionate, atât în context naţional, cât şi la nivelul organizaţiilor din care România face parte.

R: Au fost situaţii în care informaţii de interes naţional au ajuns pe mâna acestor agenţi străini?
G.M. Misiunea noastră este de a contracara decisiv obţinerea de informaţii secrete în legătură cu aceste aspecte şi, pe de altă parte, de a face ca deciziile în stat să fie luate în lumina intereselor noastre naţionale, fara a fi afectate forţe străine.

R: Există agenţi de influenţă ai unor servicii străine, care au posibilitatea să susţină anumite campanii de presă în România?
G.M. întotdeauna în istoria serviciilor secrete a existat această preocupare ca prin măsuri subtile, de tip propagandistic, sau active, cum le spun unii, să se  formeze o percepţie a opiniei publice în favoarea unor interese clar definite. Războaiele de propagandă din trecut sunt deja evidenţe istorice înca de la apariţia serviciilor secrete moderne, în timpul şi după al doilea război mondial.

R: Ne puteţi da câteva exemple?
G.M. Vă dau un exemplu: urmăriţi cu atenţie la nivel analitic dezbaterile pe problema scutului antirachetă şi ele vor evidenţia interesele asupra acestui subiect.

R: Deci aceşti agenţi străini acţionează prin intermediul unor ziarişti români?
G.M. Nu comentez.

R: În cei 20 de ani de cand funcţionează SRI, câţi agenţi străini au fost depistaţi?
G.M. Jocul spionajului este extrem de complex, ceea ce  presupune eliminarea efectelor acestuia prin diverse metode.

Un război tăcut care este cu atât mai eficient, cu cât este păstrat la nivel secret. Au fost foarte multe cazuri de contracarare a acestor acţiuni ramase la nivel secret, pe care arhivele le vor scoate la iveală cândva.

Exista situaţii precum cea de anul trecut, când Serviciul a trebuit sa transmită Parchetului informaţiile despre acţiunea de spionaj de la Ministerul Apărării. Acesta a fost un caz-limită, dar asemenea evenimente sunt mai frecvente decât ne imaginăm. Cred că acest caz a transmis şi un semnal de descurajare.

R: Nu aveţi o evaluare a numărului agenţilor străini care se perindă prin România?
G.M. Sigur că noi avem aprecieri foarte precise, dar caracterul secret sporeşte eficienţa contracarării lor.

R: Există ameninţări asupra României care vin dinspre Rusia?
G.M. România este confruntată cu două seturi majore de ameninţări, după părerea noastră: cele neconvenţionale, de la riscul terorist până la traficul de droguri, sau de persoane, proliferarea armamentelor şi, pe de altă parte, ameninţări
convenţionale, generate de instabilitate geopolitică, iar conflictul din Georgia a evidenţiat o astfel de potenţialitate în apropierea graniţelor noastre.

R:Proiectul Nabucco, înainte de South Stream? România ar trebui să accepte invitaţia în proiectul South Stream?
G.M. Este o problemă sensibilă. SRI nu poate oferi expertiza din punct de vedere politico-decizional, ci doar informaţii care să fundamenteze asemenea decizii.
Din punct de vedere al informaţiilor pe care le culegem împreună cu cei de la SIE, decidenţii români sunt cei în măsură să ia cele mai bune decizii în privinţa rutelor de transport energetic.
Aceste decizii trebuie să pornească, din punctul de vedere al analizelor noastre, de la necesitatea ca proiectul Nabucco să fie realizat, pentru că este principalul proiect care-ţi oferă o diversificare a posibilităţilor de aprovizionare cu gaz şi
care ajută la demonopolizarea sursei de aprovizionare a pieţei europene.

R: Altfel spus, ar trebui să înceapă întâi construirea Nabucco şi abia apoi România să ia o decizie în privinţa South Stream?
G.M. Nu comentez, este o decizie politico-strategică.

R: Invitaţia Moscovei de a participa la South Stream ar putea fi o capcană?
G.M. Am raspuns implicit.

R: Mai există riscul finlandizării? România ar putea rămâne  sub umbrela strategică occidentală, dar în acelaşi timp să accepte o influenţă economică mai generoasă din partea Rusiei?
G.M. Cred că orice investiţie străină în domeniul economic este bună, dacă nu este afectată de un anumit interes politic care să facă un mix nefiresc între piaţa liberă şi interesele politice. Este datoria SRI să furnizeze informaţii de acest fel decidenţilor.

R: Interesul Rusiei pentru privatizarea unor societăţi energetice este exprimat mai mult sau mai puţin direct, încă de pe vremea când era prim-ministru Adrian Năstase. Ar putea fi un argument pentru cei care vorbesc despre finlandizare?
G.M. Nu cred că trebuie să facem distincţii nete pentru cei care vor să investească în România, în funcţie de zona din care provin, cu această specificare, totuşi, să nu fie efectul unui interes politic mascat într-unul economic, şi credeţi-mă că statul român a procedat corect în acest sens.

R: În sensul de a opri privatizarile din acest domeniu?
G.M. N-am spus asta.

Sursa> Romania libera

Etichete: , ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

One Response to “Directorul SRI despre interesul manifestat de agenţi străini pentru România”

  1. Marlon Juvet says:

    Un păcălici pamblicar plin de sine, asupra căruia mult prea multă lume a avut tendinţa să proiecteze calităţile tatălui său, care este un Greuceanu dpdv intelectual. În plus, marele jucător de poker (cu accent pe cacialmale şi jocuri de imagine) Băsescu a vrut să-şi demonstreze ecumenismul politic, şi l-a numit la conducerea serviciului.