Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Disensiunile dintre Armata turcă şi guvern escaladează

Suspiciunile că doi ofiţeri aparţinând Comandamentului Forţelor Speciale ale armatei turce plănuiau să-l ucidă pe vicepremierul Bulent Arinc au stârnit dezbateri aprinse despre o posibilă confruntare între partidul de guvernământ turc şi armată.


La scurt timp după reţinerea, pe 19 decembrie 2009, a doi ofiţeri – identificaţi doar ca maiorul Ibrahim G şi colonelul Erkan Yilmaz B – cercurile politice se temeau nu doar de o confruntare între armată şi guvern, ci şi cu sistemul judiciar.

Poliţia a declarat că deţine informaţii că cei doi ofiţeri descoperiţi circulând în jurul reşedinţei lui Arinc plănuiau să-l ucidă şi că aceştia deţineau hărţi şi adresa exactă a locuinţei politicianului.

“Situaţia de faţă nu înseamnă neapărat că a fost o tentativă de asasinat; speculaţiile ar putea fi exagerate”, a afirmat Arinc, membru fondator al formaţiunii de guvernământ, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).

“Vreau să cred din toată inima că cea mai onorabilă, respectată şi disciplinată instituţie a Turciei nu are în rândul său persoane care ar putea complota o astfel de faptă împotriva unui vicepremier”.

Presa locală speculează că pe lângă Arinc, premierul Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele Abdullah Gul se aflau de asemenea sub supravegherea armatei.

După publicarea ştirilor despre Arinc, şeful statului major, Ilker Basbug, a afirmat că anumite cercuri din ţară duc un “război psihologic” împotriva armatei.

Luna trecută, Basbug a ordonat deschiderea unei arhive secrete în cadrul anchetei unui judecător. Acţiunea a fost considerată o confirmare a sporirii controlului civil asupra forţelor armate, care a preluat controlul guvernului de trei ori în istoria ţării.

Armata este considerată ca fiind principalul apărător al statului laic, rol pe care l-a jucat din 1938, de la moartea lui Mustfa Kemal Ataturk, fondatorul naţiunii şi fost ofiţer de armată. În condiţiile în care autorităţile fac eforturi pentru aderarea la UE, armata a fost îndemnată să-şi reducă influenţa în politică.

De la venirea AKP la putere, guvernul şi armata au avut divergenţe în multe chestiuni, printre care obligativitatea purtării vălului musulman de către femei.

Partidul de guvernământ se defineşte ca fiind conservator şi democratic, dar segmentele laice din Turcia sunt sceptice. AKP a fost înfiinţat din rămăşiţele Partidului Virtuţii şi ale Partidului Bunăstării, ambele interzise de către Curtea Constituţională pentru încurajarea activităţii religioase.

Conflictul dintre cele două instituţii de vârf a atins culmea odată cu procesul lansat împotriva unei grupări ultranaţionaliste laice cunoscute public sub numele de Ergenekon, ai cărei membri sunt judecaţi pentru presupusa tentativă de răsturnare a guvernului.

Pe parcursul anchetei Ergenekon au fost arestate aproximativ 200 de persoane, inclusiv ofiţeri de armată, avocaţi şi profesori universitari.

Murat Yetkin, redactor la cotidianul turc Radikal, a afirmat că respectivul conflict este “limpede ca cristalul”, în ciuda încercărilor guvernului de a-l minimaliza. Yetkin argumentează că simplul fapt că oficialii exclud existenţa vreunui conflict dezvăluie adevărata dimensiune a problemei.

sursa: Soth East Times

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.