Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Doi militari români au fost răniţi în Kandahar, Afganistan

Doi militari aflaţi în baza militară din Kandahar, Afganistan, au fost răniţi uşor duminică, 24 ianuarie, în jurul orei 19.30, ora României, în urma unui atac cu rachetă.

Plutonierii-majori Sergiu Hulpoi şi Mihai Păduraru au fost transportaţi la Spitalul Militar din Baza Kandahar, unde au primit primele îngrijiri medicale. După investigaţiile preliminare, a reieşit că starea lor de sănătate este stabilă.

Mihai Păduraru a fost externat în această dimineaţă, în timp ce Sergiu Hulpoi a rămas internat, fiind sub supraveghere medicală.

Militarii, subofiţeri de stat major, se aflau la începutul misiunii de şase luni în Afganistan.

Racheta a căzut în baza militară bulgărească, aflată în apropiere de baza militară românească din zona Kandahar, au declarat oficiali ai MApN pentru NewsIn.

Atacul a fost executat în timpul unei vizite a ministrului bulgar al apărării, Nikolai Mladenov, la această bază, racheta căzând la 200 de metri de locul în care se afla delegaţia bulgară. În urma atacului au fost răniţi patru militari bulgari,  unul fiind în stare gravă.

sursa: Biroul de presă al MApN; Gazeta de Sud, Sofia News Agency

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

4 Responses to “Doi militari români au fost răniţi în Kandahar, Afganistan”

  1. John BARTON says:

    LECTIA AFGANA ……

    Un stravechi proverb indian (de colosala actualitate), datand de prin sec. XI (da, sec. XI – nu este greseala!) spune: “Fereste-ma, Doamne, de coltii tigrului, de veninul cobrei si… de razbunarea AFGANULUI!”. Se zice ca crunta razbunare a afganului este obligatorie si executorie, intinzandu-se pe parcursul a 12 generatii, urmand a fi adusa la indeplinire …oriunde sub soare…, fie de catre cel lezat, fie de descendentii lui. Cateva exemple sunt, credem, semnificative pentru ilustrarea acestui proverb:
    – se povesteste ca, pe la mijlocul sec. XIX, agasata de vesnice expeditii de jaf intreprinse de triburile afgane asupra nord-vestului Indiei de atunci, administratia coloniala britanica a dispus trimiterea unui corp expeditionar ce c-ca. 25.000 oameni – infanterie, cavalerie si artilerie – pentru a pedepsi pe afganii jefuitori. Ca prin miracol, ajunsa pe teritoriile stapanite de afgani, oastea britanica “s-a evaporat fara urma” – singurul supravietuitor fiind medicul-sef al expeditiei, care, reintors la Delhi, a povestit scene de o cruzime de neimaginat, in urma carora bravul corp expeditionar britanic a fost exterminat integral;
    – al doilea exemplu, mai recent, a fost dat de “glorioasa Armata Rosie”. Urmasii generatiei de militari sovietici care i-au facut pilaf pe nemti la Stalingrad, Kursk si mai apoi a ocupat Berlinul alaturi de jumatate din Europa, au fost trimisi in Afganistan spre a impune socialismul cu… Kalasnikovul. Rezultatul il stim cu totii: infrangerea din Afganistan – care a insemnat totodata inceoutul sfarsitului Uniunii Sovietice… ! Este drept ca in acest caz, afganii au fost sprijiniti masiv de SUA prin intermediul CIA (…si nu numai…) !!!
    Al treilea exemplu pe care iarasi il stim cu totii, fiind contemporan cu noi: de aproape un deceniu, SUA si aliatii si-au napustit efectivele dotate cu echipamente ultramoderne asupra afganilor (NB: fundamentalistii talibani teroristi reprezinta doar un mic procent al afganilor). Rezultatul ? Aceleasi triburi afgane care s-au luptat cu rusii s-au intors impotriva SUA si aliatilor sai, reusind sa le re-populeze spitalele si cimitirele…. cu victime proaspete…!
    Se pare ca acestor triburi afgane le sunt indiferente valorile democratiei de sorginte sovietica sau occidentala, aceste percepte neavand vreo trecere in fata milenarelor cutume tribale, care inca prevaleaza, pentru cine Dumnezeu stie cat timp de acum incolo.

    Nu stim daca… si cu ce eforturi si costuri…. afganii vor putea fi “democratizati ” definitiv, dar ar fi pacat ca niste lectii ale istoriei de natura celor de mai sus sa fie uitate de mai marii lumii contemporane. Nu de alta, dar efectele dureroase ( cuantificate in invalizi si mutilati, vaduve si orfani de razboi, etc.) sau mortale (cosciugele acoperite cu drapele nationale de diverse culori) le suporta tot aia micii, soldatii, trimisi cu anasina prin pustietatea afgana… Asa ca…..

    Sa auzim de (mai) bine … !!!

    John BARTON

  2. Marlon Juvet says:

    E, hai că nu e chiar aşa. Să nu începem cu retorica antiamericană, idei antiimperialiste şi altele asemenea. Romania şi-a suplimentat numărul de militari cu 600. În maxim o lună, două, (până la urmă cred că vor fi chiar vreo 6) Coaliţia condusă de McCrystal va începe echivalentul afgan al “Surge”, pe care Petraeus l-a aplicat cu succes în Irak. Subliniez, CU SUCCES (până la urmă, mă lămureşte şi pe mine cineva cum e cu pluralele astea?). Ce va fi cel mai greu de suportat în toată chestia asta vor fi pierderile. Pentru că pierderi vor fi, procedurile implică, printre altele, “descălecarea” de pe blindate şi intratul, perpedes, între localnici. Despre triburile alea de care vă daţi cu părerea, citiţi David Ronfeldt “Tribes – The First and Forever Form”. Iar cum se “dau pe brazdă” ele: Jim Gant “One tribe at a time”. Ce au însemnat în Irak chestiile astea: “The Gamble: General David Petraeus and the American Military Adventure in Iraq, 2006-2008″ a lui Thomas E. Ricks. Armata nu mai e, sau nu ar mai trebui să fie, cea a “Ura la boscheţi” de pe vremuri. Din păcate, cu mintile luminate cu lanterna (Paraziţii…) care o conduc acum, numai un şoc puternic poate să o aducă pe direcţia cea bună.

  3. John BARTON says:

    Lui Marlon Juvet,

    Multumesc pentru replica ta. Macar ai citit cele scrise de mine. Cred ca opiniile noastre diferite sunt generate de faptul ca eu ” …imi dau cu parerea…” ssa,… ca unul… care am bantuit prin zona, in timp ce tu – asa cred eu – iti dai cu parerea din carti si mass-media – care tot din alte carti se scriu…! Dar nu-i bai ! Din divergente de opinie poate apare adevarul ! Oricum, sper insa ca este – sau ar trebui sa fie evident pentru oricine nu sufera de imbecilitate congenitala, ca Afganistanul si afganii sunt… cu totul altceva decat … Irakul.
    Apropo, poate detaliati cum este, sau cum va fi cu… pierderile umane. Cine le suporta ? Cine sufera ? Ka eu n-am auzit ca fiii lui Rumsfeld sau Toni Blair sa fi trecut pe acolo…

    Sa auzim de (si mai) bine … !!!

    John BARTON

  4. Marlon Juvet says:

    Şi io am bantuit, şi prin zona aia şi prin cealaltă, acum vreo 4 ani, cand situaţia era cu totul alta decat acum. De aia zic că ştiu. Întamplător sau nu, ştiu foarte bine cu ce se manancă cheştiile astea – fără modestie. Perderile umane sunt pierderi umane, greu de suportat pentru oricine, mai ales pentru familiile celor în cauză. Fără cinism, dar eu de aia aveam impresia că există genul ăsta de instituţii, cum ar fi armata, tocmai pentru a-şi asuma aceste riscuri şi a impune politica statului acolo unde e nevoie. Inclusiv să moară dacă trebuie. Ce are de-a face familia lui Rumsfeld sau cea a lui Blair in toată chestia asta? Armatele sunt profesionalizate, nu-i mai ia nimeni cu japca, aşa că argumentaţii de genul ăsta, fără supărare, ajung tot în filmele cu Moore. Asta face diferenţa între punctele noastre de vedere – nivelul de implicare şi nivelul percepţiei faţă de tema în discuţie. Într-un fel se văd lucrurile din spatele blindajului TAB-ului 77 sau al Humwee (blindaj pe care bunul simţ îţi spune că poate fi foarte uşor strapuns, are mai mult rolul de asigurare morală cum spuneam pe vremuri în alpinism) şi în alt fel se văd dintre ei, nemijlocit. După cum argumentezi, poate că greşesc, dar cred că tot ce ai înţeles din ce se întamplă pe acolo se bazează exact pe ce acuzi, adică pe mass media. Şi pe filmele de categorie B cu Rambo (3 parcă era ăla cu marele erou în Afganistan).
    Cat au înţeles ai noştri din toate jucăriile astea, e o altă temă de discuţie vastă. Mă uitam, de exemplu cum una din ideile centrale ale “măreţelor” forţe speciale române, expuse prin media militare, era că armata ar trebui să retragă vânătorilor de munte bereta verde căci singurii în măsură să o poarte sunt EI, EROII, aceşti bravi urmaşi ai lui Rambo români de pe la Tg. Mureş sau. pe unde or mai fi. Cam asta ar fi, pe scurt, tot ce au înţeles ei din fenomen. Asta, să-şi lase barbă pe acolo şi plete, că de, cade bine. Plus, să nu uităm şi termenul autoasumat de “operatori” (habar nu au ce inseamnă termenul, de unde vine şi de ce a fost adoptat, dar “dă bine”) că “soldaţi” prea puţea a obiele. La sărăcia mentală care dă tonul prin instituţie, nici nu mă aşteptam la altceva, sincer.