Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Guvernul turc încearcă limitarea rolului politic al armatei

Lupta surdă dintre Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) – care foremează guvernul turc pro-islamic – şi Armata turcă a intrat într-o nouă fază odată cu anularea unui protocol controversat care permitea armatei să acţioneze fără permisiunea autorităţilor civile.


“Oficialii (ministerului apărării şi ai internelor) s-au reunit şi au anulat în comun protocolul”, a anunţat ministrul de interne Besir Atalay în 4 februarie, a informat agenţia de ştiri Anatolia.

Semnat în 1997 între statul major şi ministerul de interne, Protocolul de Cooperare dintre Armată şi Poliţie în Domeniul Securităţii, sau EMASYA, a fost considerat unul din cele mai eficiente instrumente pentru intervenţiile militare în politică.

În situaţii extraordinare, precum tulburările sociale care se răspândesc la mai mult de o provincie, armata putea să intervină fără a aştepta solicitarea autorităţii politice. Anularea acestei politici s-a produs în urma acuzaţiilor recente de lovitură de stat emise împotriva armatei în baza “Planului de Acţiune Barosul”, publicat în presă.

Potrivit presei, planul a fost formulat de Armata 1 din Istanbul în 2003, la câteva luni după venirea la putere a AKP. Armata ar fi planificat să provoace populaţia musulmană prin atacuri cu bombă asupra moscheilor şi să folosească protocolul pentru a înăbuşi revoltele care ar fi urmat.

Armata a negat acuzaţiile şi i-a condamnat pe cei care cred că armata ar bombarda lăcaşurile de cult turceşti.

Anularea EMASYA este privită totuşi ca un prim pas în planul de limitare a rolului armatei în politică.

“Anularea articolului 35 din Legea Serviciilor Interne ale Forţelor Armate Turceşti (TSK) şi revizuirea Documentului Politicii Naţionale de Securitate (MGSB) sunt pe listă”, a scris ziarul Radikal vineri (5 februarie).

În timp ce articolul 35 acordă armatei autoritatea de a proteja ordinea laică şi unitatea naţională fără organizarea de lovituri de stat, MGSB conferă armatei superioritatea de a stabili ameninţările împotriva ţării.

Atât EMASYA, cât şi legea serviciului de interne TSK s-au aflat sub monitorizarea UE.

În raportul UE privitor la progresul realizat de Turcia anul trecut, oficialii au remarcat că “Nu s-au făcut modificări la Legea Serviciilor Interne ale Forţelor Armate Turceşti sau la Legea privind Consiliului Naţional de Securitate.

“Acestea definesc rolurile şi obligaţiile armatei turce şi acordă armatei un spaţiu larg de manevră printr-o definiţie largă a securităţii naţionale.

Protocolul secret din 1997, EMASYA, privind securitatea, ordinea publică şi unităţile de asistenţă rămâne în vigoare”. Este totuşi neclar cum vor fi aplanate disensiunile dintre guvern şi armată.

“De când AKP a format guvernul, tensiunile civile-militare au escaladat. Armatei nu-i place de AKP. Aceasta are suspiciuni în privinţa partidului şi vrea să-l blocheze. Pe de altă parte, AKP a încercat să ţină armata în cazărmi”, a scris editorialistul veteran Mehmet Ali Birand luna trecută în cotidianul Posta.

sursa: Southeast European Times

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.