Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

In memoriam pentru toţi militarii care au plecat “la serviciu” pentru totdeauna

Militarii angajaţi ai Forţelor Aeriene Israeliene (IAF) care au pierit, alături de aviatorul român, după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit în România erau “mândria familiilor şi oraşelor lor”. Asta relatează presa israeliană. Este normal faptul că militarii sunt în folosul ţării lor, oricare ar fi ea. Că merg la serviciu şi mor la datorie, asta deja nu mai ţine de normalitate. Nicăieri!

Aşadar, în momentul în care ei, militarii, fie români, fie israelieni, americani sau ruşi sau… care vreţi voi, se duc în alte zări de unde nu se mai întorc niciodată, este ceva ce doare!

Ceva ce doar cei apropiaţi acelora care au plecat “la serviciu” şi nu au mai venit, pot simţi. Noi ceilalţi degeaba ne străduim să înţelegem şi poate, chiar să pătrundem, durerea lor, nu o putem face. Pentru simplul fapt că nu suntem în pielea lor…

Citeam pe Realitatea net că cei 6 militari israelieni care au pierit “la serviciu” au fost toţi “unul-şi-unul”.

Locotenentului-colonel în rezervă Avner Goldman,în vârstă de 48 de ani, tată a patru copii, era cel mai vârstnic dintre militarii de la bordul elicopterului Sikorski CH-53 Yasur care s-a prăbuşit în timpul exerciţiului din România.

Avner Goldman se afla la bordul elicopterului Yasur alăruri de locotenent-colonelul Danile Shipenbauer, în vârstă de 43 de ani, de maiorul Yahel Keshet de 33 de ani, de sergentul Oren Cohen în vârstă de 24 de ani, de maiorul Lior Shai, 28 de ani, şi de locotenentul Nir Lakrif în vârstă de 25 de ani.
Shipenbauer avea multă experienţă militară, participând la multe operaţiuni de război, inclusiv misiuni de salvare a soldaţilor răniţi. Cel mai semnificativ episod din cariera lui militară a fost în timpul celui de-al doilea război din Liban, când unul dintre elicopterele aflate sub comanda sa s-a prăbuşit. Cu toate că episodul l-a marcat profund, lui Daniel “îi plăcea cel mai mult să zboare”, spune despre el Yaron Ozer, cumnatul său.

Pentru Shipenbauer, misiunea din România a fost prima la mare depărtare de Israel. Vremea nefavorabilă a făcut să fie şi ultima!

Maiorul Yahel Keshet s-a născut în Moshav Sharona. “Este mândria Moshavului.Discret, inteligent, spiritual. Îl vedeam zburând deasupra oraşului şi eram plini de mândrie”, spune un locuitor din Moshav Sharona. Yahel era căsătorit şi avea doi copii. Fiica cea mică, Ofri, avea doar două luni…”

Despre toţi militarii israelieni căzuţi rudele şi prietenii au avut doar cuvinte de laudă şi au vorbit cât de mândri erau de aceşti aviatori. “E imposibil de descris ce băiat bun era Nir”, a spus mătuşa locotenentului Nir Lakrif. “E tragic că accidentul s-a petrecut chiar luni, de ziua bunicului lui”. Lakrif se căsătorise în august anul trecut, iar soţia lui era în a patra lună de sarcină.

Alături de militarii israelieni, în elicopterul care s-a prăbuşit în România se afla căpitanul Ştefan Claudiu Dragnea de la Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Aeriene de la Boboc. Acesta avea 31 de ani. Soţia lui, însărcinată în 5 luni, a suferit un puternic şoc la aflarea tragicei veşti.

Anume l-am amintit la urmă pe românaşul nostru drag care a pierit. Pentru că şi viaţa lui a fost asemănătoare piloţilor israelieni. Şi el a lăsat în urmă un prunc pe care nu a mai apucat să îl vadă născându-se. Un copil care îl va cunoaşte pe tatăl său din fotografii şi poveşti…

Rememorând evenimentele din ultimele săptămâni, îmi revine în minte tragicul accident al piloţilor români care au cazut la Tuzla. Din fericire, au existat 2 supravieţuitori.

Dar şi în cazul Tuzla şi în cel de la Fundata, militarii aceia plecaseră “la serviciu”. Plecaseră să se antreneze ca să fie capabili, în caz de nevoie, să sară în ajutorul semenilor lor. Nu plecaseră să mute nişte hârtii dintr-un birou într-altul şi să transpire sub “povara” muncii lor. Nu “plimbau” aerul pe coridoarele vreunei instiuţii bugetare! Erau la datorie pentru că aşa juraseră când intraseră în rândurile Armatei.
Că s-a întâmplat să fie tineri, plini de idealuri şi vise, în momentul în care, fără voia lor, au devenit îngeri, este altceva! Că nu au apucat să stea în nu ştiu ce birou ultradotat, este din nou, altceva!

Cel mai trist mi se pare totuşi că nu au apucat să iasă la pensie! După o muncă de-o viaţa în slujba patriei! Dar fiind piloţi, poate ar fi avut o pensie “nesimţită”! Deci, in extensis, ar fi fost nişte nesimţiti, care ar fi trebuit, potrivit ultimelor reglementări marca “BB” (cred că ştiţi cu toţii ale cui sunt cele 2 iniţiale), de fapt, ar fi fost obligaţi să umble prin arhive să dovedească că un număr de ani, au servit Patria!

Cred că toţi care au pierit la datorie, sau mai pe înţelesul unora, “la serviciu”, s-ar fi bucurat să ştie că adevăratele valori ale castei militare vor ajunge din nou să îşi recapete recunoaşterea şi locul demn deţinut în societate!

Dumnezeu să îi odihnească pe toţi cei dispăruţi, iar pe voi, cei vii, acelaşi Dumnezeu să vă lumineze şi să vă ocrotească!



P.S. Vreau să îi rog pe cârcotaşi, ca, în semn de respect pentru cei dispăruţi, să nu facă remarci de genul: “aşa vă trebuie!”. Mulţumesc

S.B.

Dank Media

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

One Response to “In memoriam pentru toţi militarii care au plecat “la serviciu” pentru totdeauna”

  1. micutzul says:

    Pentru Dumnezeu, cred ca e cazul ca accidentele de pe acest pamant sa se opreasca. Dumnezeu sa/i aiba in paza sa.
    ALATURI DE CAPITANUL STFAN CLAUDIU DRAGNEA SE AFLAU SI MILITARI ISRAELIENI…. Asa trebuie sa vorbim noi si trebuie sa invatam sa respectam militarii nostrii in primul rand. Noi , ca ceilalti… Am ales o meserie care nu iarta, indiferent ca esti bine pregatit, ca ai o tehnica de ultima ora , sau ca presedintele tau nu te respecta.Am ales ceea ce ne/a placut, am ales singura meserie care te face barbat si care te ajuta sa mori ca un barbat. De aceea noi cei care inca suntem si voi cei care deja v.ati dus, nu trebuie sa purtam pica hainei militare. Atat ca pentru voi timpul a fost mai scurt, iar noi ramanem sa ne mai chinuim un pic.