InfoMondo Militar

Într-una dintre zilele acelea când în Palatul de pe Deal, (cel al lui Portocaliu Împărat), lucrurile evoluau într-o plictiseală obositoare, Împăratul se gândi să facă oareşce schimbări între dregătorii însărcinaţi cu iscoditul supuşilor.

Prea era plictiseală mare în Palat de când Prinţul Galben aduna singur birul din împărăţie şi refuza să dea socoteală… Aşa că oarecare schimbare era binevenită! Mai ales că la jocurile de prin împărăţie, Împăratul nu prea mai câştiga nimic. Iar el era mare jucător…

Cum vrerea Împăratului lege este, la acesta începură să se înfăţişeze prinţi şi prinţişori, şi chiar prinţese şi jupâniţe ademenite de mirajul preaînaltelor funcţii.

Dar cele mai îndreptăţite să spere în favorurile Împăratului erau jupâniţele, care umpleau holurile şi iatacurile Palatului din Deal, dându-i Împăratului importante sfaturi. Timp de săptămâni, prin sala de taină a tronului trecură destui încercându-şi norocul, deoarece Împăratul se lăsa greu înduplecat.

Într-o zi, plictisit deja de atâta agitaţie, Portocaliu Împărat chemă la dânsul pe jupâniţa cea brună care-l ajutase de atâtea ori să-şi aleagă vorbele în faţa supuşilor. Privind-o cu imperială superioritate (căci doar aşa poate privi un adevărat împărat!) Împăratul Portocaliu îi grăi: “Draga mea, am auzit că sufleţelul tău vrea ca soţiorul să-ţi fie numit într-o funcţie mai înaltă. Aşa că, pentru că tu eşti singura pe care nu am răsplătit-o pentru devotamentul ei, de când am venit la Palat, şi pentru că nu îţi plac favorurile imperiale din iatacul domnesc, cum îi plac jupâniţei cu părul ca aurul, m-am hotărât să-ţi fac bărbatul şeful iscoadelor din afara împărăţiei. Aşa, poate nu l-om mai vedea aşa de des pe aici!”

Şi astfel, Prinţul cel rotofei cu nume de menestrel plecă spre noul palat de unde trebuia să îndeplinească poruncile împărăteşti.

La scurt timp, află că la palatul mai mare al Şefului iscodelor dinlăuntrul împărăţiei fu numit un prinţ roşu; mare-i fu nedumerirea, căci nu ştia ce jupâniţă pusese vreo vorbă bună pentru acesta. Dar îi trecu repede nedumerirea, căci Portocaliu Împărat, supărat, că nu-şi făcuse treaba cu supuşenie, îl alungă din Palatul iscodelor.

Alungat cu ură, atât el, cât şi soaţa sa, Prinţul cel rotofei cu nume de menestrel se apucă să scrie un letospiseţ al vremurilor ce le trăia.

Dar când ajunse la scrierea Istoriei iscoditului şi iscoadelor împărăteşti încercă să afle ce alte sufleţele vroiseră şi ceruseră lui Portocaliu Împărat ca să fie făcuţi şefi ai iscoadelor dinlăuntrul şi din afara împărăţiei, cât şi a celor care sunt şefi ai iscoadelor de pe străzi şi cârciumi şi a celor de la oaste.

Dar, îşi zise el, la câte jupâniţe se învârt în jurul lui Portocaliu Împărat, şi a căror sufleţel ba vor una ba vor alta, e prea greu de aflat cine îl rugase pe Portocaliu Împărat să-i facă pe noii prinţi, şefii iscoadelor împărăţiei.

Şi astfel trecură zile, trecură luni, şi ani, şi împărăţia devenea tot mai portocalie şi lui îi venea tot mai greu să afle ba una, ba alta până când …

scris de Bârfitorius Anonimus

Continuarea, când s-o mai putea, dacă s-o mai putea!

Etichete: umor

Aceast articol a fost adaugat Luni, 7 Decembrie 2009 la 8:26 pm in Bârfă militară, Funny, Intelligence, Opinii.