Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

MApN a înfiinţat o Comisie pentru reconstrucţia sistemului de pensii militare

Ministerul Apărării Naţionale a decis constituirea Comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale.

Comisia va avea ca misiune analizarea şi evaluarea situaţiei actuale a pensionarilor militari din perspectiva aplicării legilor 119/2010, 263/2010 şi a OUG 1/2011, în vederea elaborării actelor normative care să reglementeze drepturile actualilor pensionari militari, cât şi cele ale viitorilor pensionari militari, în prezent în activitate.

Preşedinte al acestei comisii a fost numită Simona Luminiţa Sîrbu, consilier al ministrului Apărării Naţionale, specialist în drept. La lucrările comisiei vor fi invitaţi parlamentari şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi sindicatelor cadrelor militare în rezervă şi în retragere.

În prima reuniune a acestei comisii, stabilită pentru săptămâna viitoare, va fi aprobat calendarul acţiunilor.

“Consider că acest prim demers întreprins astăzi este o dovadă a respectului pe care îl datorăm celor care şi-au făcut şi îşi fac datoria faţă de ţară, precum şi o probă a faptului că ne ţinem promisiunea de a acţiona pentru redarea demnităţii şi a drepturilor unei categorii nedreptăţite de măsurile arbitrare luate anterior. Comisia s-a născut din nevoia stimulării unui dialog social efectiv între rezerviştii şi militarii în retragere, societatea civilă şi sfera politică, în interesul soluţionării problemelor reale acumulate”, a apreciat ministrul Corneliu Dobriţoiu.

sursa:  Biroul de Presă al MApN

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

73 Responses to “MApN a înfiinţat o Comisie pentru reconstrucţia sistemului de pensii militare”

  1. gheo says:

    Adica, … “pana la toamne mai este” !, interesul rezolvarii in acelasi mod a problemei cuantumului pensiei la Legea 19, a fost mai operativ pentru ca acolo erau “mase mari”, dincoace sunt “putini” chiar daca striga mai tare decat aia, iar politicienii, “au urechi” doar atunci cand vor si mai ales, au “nevoie” !, stiut fiind usurinta de care dau dovada cand fac promisiuni lipsite de finalitate, devine greu de inteles credulitatea oamenilor in fata acestor “mincinosi, cartofori, etc.”.

  2. anonim says:

    E,lasa ca sa vezi tu cum dupa alegeri,o sa taie masiv din toate pensiile militare care au crescut,si aia nu ii promisiune,aia ii siguranta.

  3. gheo says:

    Si, care ar fi problema, cred ca stii zicala, “Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat !”, mediul politic din ziua de astazi pare a fi mai “mare si mai rau decat Dumnezeu”, mediu pe care noi l-am creat si alimentat !, oare cand am avut vreodata siguranta in ultimii … 22 de ani cu ceea ce “noi am creat” ?.

  4. Pantelimon Ilfoveanu says:

    “13.06.2012 Informare privind situatia solicitarilor noastre imediate
    In atentia tuturor membrilor SCMD
    Doamnelor si domnilor colegi,
    …. In acest scop, ministrul Apararii, prin consilierul juridic, va initia o comisie de experti in domeniile finante si contabilitate si juristi care sa incerce sa restabileasca ordinea in haosul creat de regimul Basescu.
    La propunerea noastra, din acesta comisie vor face parte experti ai SCMD, ANCMRR, Federatiei ONG-urilor Militare, dar si ai organizatiilor similare de la MAI , SRI si SIE.
    PRESEDINTELE SCMD,
    Col. (r) dr. Mircea DOGARU”
    NEDUMERIRE : COMISIA ESTE A MINISTRULUI SAU A SCMD CARE A STABILIT CINE SA PARTICIPE? DOAMNA CONSILIER ESTE A MINISTRULUI SAU A SCMD?
    LA CONDUCEREA MINISTERULUI S-A SCHIMBAT UNPR CU SCMD?
    In rest numai de bine!

  5. gheo says:

    Aveti o “bila alba” si multa dreptate, se pare ca am schimbat un “caine rau” cu, un caine care nu stim a cui si ce este, iar atunci cand vrei sa schimbi un lucru “rau” deschide bine ochii cum si cu ce-l schimbi si abia dupa aia … bucurate.

  6. gadel says:

    Inca o comisie care va dezbate pana iesim din sistem.Pacat ca i-am crezut pe astia care nu sunt mai breji ca ailalti.Nu au facut decat sa ne mute pensiile taiate din 2011 in 2012 si ne mai cer sa le multumim.Banii ce se zice ca ii datoram oricum ii castigam in instanta.Asa cu pensiile ajustate dupa criterii aberante (am fosti subordonati cu pensii mai mari in conditiile in care au avut solde mai mici ,au iesit cu vechime mai mica,eu sef-conditii normale,el of.cu nr.-conditii speciale,student “Stefan Gheorghiu” conditii speciale,Student Acdemia Militara -conditii normale, etc.,etc.) o sa mergem la asociatiile si sindicatele astea care ne reprezinta sa o duca ei bine si o sa cantam osanale ministrilor Apararii Nationale.

  7. Ion de la tara says:

    Ai dreptate, dar numai partial. SCMD este asociatia cadrelor militare carora li s-au desfintat functiile si nu au vrut sa mearga in alta parte in tara, dar mai ales a acelora carora armata le facea rau la lingurica. De ce ? Cauzele sunt multiple. Dar si a unor oportunisti. Cunosc pe cineva care mai avea 3 ani pana la pensionare – la 50 ani, functie de maior. A calculat exceptional: daca iese “cu ordonanta” primeste 16 salarii compensantorii, care se ridicau la 400.000 lei. Acesti bani, impartiti la 36 de luni cat mai avea pana la pensia de limita de varsta, impreuna cu pensia Ii aduceau un venit lunar mai mare decat solda pe care o primea, daca ramanea in armata pana la pensie. Nemaivorbind ca dupa ce a iesit la pensie s-a si angajat.
    Greseala mare a facut-o conducerea armatei: trebuia sa le dea pensie de serviciu compensatorie doar celor carora li s-a desfintat functia si nu puteau fi incadrati in alta functie din armata. Celorlalti, care au iesit la cerere, li se puteau achita salarii compensatorii, dar pensia redusa la nr. de ani munciti.

  8. Ion de la tara says:

    Cred ca daca aceasta comisie nu va tine cont de inechitatile facute de vechea lege a pensiei, se vor trezi cu alte demonstratii si poate un alt sindicat, din partea celor care vor fi discriminati.
    Va dau exemplul meu. Eu am iesit la pensie la limita de varsta, lucrand 32 de ani in alte conditii (intreaga perioada de ofiter activ). Deoarece pentru fiecare an lucrat in alte conditii se acorda 2% in plus la pensie, dar neputandu-se depasii 100% din veniturile luate in considerare la pensie (64% alte conditii, 9% contributie suplimentara = 73%) mi-au fost luati in considerare doar 13,5 ani (27%), ceilalti 18,5 ani lucrati in alte conditii ramanand in folosul statului. Un coleg, care a iesit la pensie – la cerere – cu 22 de ani lucrati ca ofiter, cu doar 6% contributie la pensie suplimentara, 18 an in alte conditii, avea aceiasi pensie ca si mine. Deci pentru 2/3 din anii lucrati de mine primeste aceiasi pensie. E normal?

  9. lica says:

    ARMATA ROMANIEI a fost definitiv si iremediabil invinsa la vreme de pace in razboiul purtat cu dusmanul de moarte al poporului roman , care este reprezentat de GUVERNUL ROMANIEI. Dupa desfiintarea Securitatii in 1989, a venit si randul ARMATEI sa fie desfiintata , ca un demers in “dezmembrarea”statului roman. Toate armele de zapacire in masa folosite prin continutul de promisiuni si minciuni si-au facut pe deplin efectul mortal.
    CRAPI ROMANIE IN PACE , ARMATA POLITICA NU FACE.

  10. VASILE says:

    Filiala SCMD Curtea de Arges va vota USL tot in 2 pasi. Al 2-lea va fi in 2016 sau in 2020!
    Ultimele evenimente petrecute pe scena politica demonstreaza ca sperantele membrilor SCMD, acelea ca USL va rezolva problema pensiilor militare, s-a dovedit a fi fost o mare minciuna. Concret, azi 16 iunie 2012, rezervistii romani se afla in urmatoarea situatie:

    – niciunul dintre noi nu mai avem pensie militara si nu exista niciun proiect de lege care sa reinfiinteze pensiile militare in Romania, ci doar vorbe goale;

    – cei carora in urma recalcularii pensiilor, le-a crescut cuantumul, vor primi diferentele pana la data de 31.12.2012;

    – nemaivorbind de pensii militare, cca. 27 000 de mii, avem si cuantumuri scazute si nu exista niciun proiect de lege care sa ne readuca noile pensii macar la acelasi cuantum din decembrie 2010 si sa ne recuperam sumele de bani retinute abuziv de statul roman, ci tot numai vorbe goale;

    – celor 27 000 de mii care avem si cuantumuri scazute, noua stapanire USL ne-a aruncat un os: ramanem tot cu pensiile taiate, doar ca nu trebuie sa mai returnam statului si diferentele pentru anul 2011 – cica am fost “amnistiati” fiscal de parca am fost evazionisti;

    In data de 30 mai 2012, premierul Ponta declara: “În Parlament, la Camera Deputaţilor, este un proiect de lege care va fi dezbătut în prima şedinţă, pe 11 sau 12 iunie, şi acolo probabil că decizia va fi să nu li se mai ceară acestor militari (…) să plătească din urmă, din 2011, ceea ce au încasat”. Premierul a facut referire la proiectul de lege de mai jos:

    Dupa cum se observa, proiectul de lege adoptat de Senat in forma sa initiala, spunea cu totul altceva: cei cu pensiile scazute, nu numai ca nu vom plati asa-zisele restante pentru anul 2011, ci vom primi pensiile in acelasi cuantum ca in 2010, plus diferentele fata de cuantumul din 2010 care ni se retin luna de luna incapand cu 1 ianuarie 2012. Prin urmare, prin mecanisme obscure, proiectul de lege care in forma sa initiala ne avantaja, a fost modificat in Camera Deputatilor si facut zob de USL si implicit si de ministrul Dobritoiu, astfel incat cei din categoria cu cuantumuri diminuate, ramanem cum am fost – adica si fara pensii militare si cu banii luati in continuare.

    Dl. ministru Dobritoiu, ne incurajeaza:

    “Procesul e în doi paşi. Într-o primă urgenţă s-a oprit măsura abuzivă prin care urma să le băgăm oamenilor mâna în buzunar, să li se oprească sumele primite anul trecut şi în a doua etapă vom aduce pensiile diminuate la nivelul avut în plată în decembrie 2010″, a declarat ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, după şedinţa comisiilor.”

    S-au infiintat inclusiv o comisie de lucru in M.Ap.N.. “Ministrul Apărării Naţionale a aprobat joi, 7 iunie a.c., constituirea Comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale. Acest organism are drept misiune analizarea şi evaluarea situaţiei actuale a pensionarilor militari din perspectiva aplicării legilor 119/2010, 263/2010 şi a OUG 1/2011, în vederea elaborării actelor normative care să reglementeze drepturile actualilor pensionari militari, cât şi cele ale viitorilor pensionari militari, în prezent în activitate.” Din cate se observa din comunicatul M.Ap.N., comisia se ocupa de pensii ocupationale (pilonul III – pensie privata facultativa), nu de pensii militare de stat. Pe de alta parte, comisia se ocupa de evaluarea aplicarii legilor 119/2010, 263/2010 si a OUG 1/2011. Interesant este ca presedintele comisiei, desi propus de SCMD, nu este militar de cariera, ci avocat – dintre cei care, de principiu, chiar daca sunt bine intentionati, nu cunosc practic nimic din privatiunile militarilor de cariera, nici legile care le reglementeaza si care contravin legilor mentionate in comunicatul M.Ap.N.:

    Referitor la aceasta comisie sunt de asteptat urmatoarele:

    – niciodata nu va observa ca pensia pe baza principiului contributivitatii are legatura directa cu veniturile obtinute in activitate, venituri care insa prin legea salarizarii unitare, la militari nu sunt calculate “unitar” pentru 5 zile lucratoare si 40 de ore pe saptamana, ci pentru 7 zile din 7 si 24 de ore din 24 si practic, de aici incepe tratamentul discriminatoriu acordat militarilor cu repercursiuni asupra contributiilor si pensiilor lor. Este primul lucru pe care trebuie sa il sesizeze acea comisie, intrucat militarii, sunt integrati doar formal in lege unitara de salarizare, in acea lege toti unitarii sunt platiti la “tarif orar” – singura exceptie fiind militarii, iar regimul special pentru militari, impune deja o lege speciala de salarizare pentru acestia sau o alta forma de compensare a muncii nenormate – cum ar fi o lege a pensiilor militare, altfel orice demers ulterior devine un fals demers;

    – niciodata nu va observa ca pensia pe baza principiului contributivitatii are legatura directa cu veniturile obtinute in activitate, venituri care insa prin Codul Muncii – lege complementara legii salarizarii unitare, sunt reglementate astfel: plata integrala a orelor suplimentare, plus 75% minim pentru fiecare ora suplimentara lucrata si inca un spor de 25% in plus pentru orele de noapte. Bineinteles ca acea comisie nu va observa ca facilitatile din Codul Muncii nu se aplica militarilor, desi ar trebui – nemaiavand legi speciale de salarizare si de pensionare. Tot legat de Codul Muncii, mai mult ca sigur ca acea comisie nu va observa nici ca acele ore suplimentare care in fapt sunt 3-4 luni lucrate de militari 24 de ore din 24 de ore intr-un an, nu sunt compensate dupa Codul Muncii, nici dupa principiul “o ora libera pentru fiecare ora suplimentara lucrata” ca la ceilalti unitari, ci dupa norme interne de natura speciala, cum ar fi “o zi libera pentru activitati cu durata de 3 zile sau mai mult”, deci pentru 71 de ore in aplicatie – nicio ora libera, iar pentru 3 sau 30 de zile se acorda o zi libera (8 ore), nicidecum 224 de ore = 28 de zile lucratoare;

    – niciodata nu va observa ca pensia pe baza principiului contributivitatii are legatura directa cu veniturile obtinute in activitate – indiferent de surse, venituri a caror obtinere este insa obstructionata de Sectiunea a 3-a din Statutul Cadrelor Militare. Concret: desi salarizati si pensionati unitar, militarii nu au dreptul sa detina firma – ceea ce inseamna interdictia de a obtine venituri suplimentare, ceea ce inseamna contributii suplimentare la pensii si pensii mai mari. Sau: interdictia de se organiza in sindicate, ceea ce pentru alti unitari, inseamna contracte colective de munca si plata orelor suplimentare cu 200% in plus fata de tariful normal;

    – niciodata nu va observa ca diversi “invartiti” din M.Ap.N., au facut “ghiveci” grupele de munca pentru militari si au modificat HG 1294/2001, astfel ca s-au trecut la grupe superioare tot felul de “sorecari” gen Maria Lupu, contabil la D.F.C.. De retinut: grupele de munca definesc riscul profesional, nu importanta muncii, iar contabila Maria Lupu a ajuns in grupa CONDITII SPECIALE – risc ridicat asupra vietii, ceea ce inseamna 50% majorare la pensie. Ce risc are, de fapt, o femeie-contabil din M.Ap.N. fata de o contabila din spectrul civil, in conditiile in care niciuna, nici alta nu participa la actiuni militare? Cum a ajuns ca un contabil sa intre in aceeasi grupa speciala de risc cu un militar care lucreaza cu explozibili, chiar in acest hal de sfidare am ajuns?

    – niciodata nu va observa “ghidusia” completa a modificarii grupelor de munca pentru militari. Sunt 3 grupe in HG 1294/2001, dintre care una cu conditii extreme, se numeste ALTE CONDITII si este grupa cu cel mai mare risc asupra vietii din M.Ap.N.. Problema este insa ca in OUG 1/2011 si L. 263/2010, aceasta grupa din care fac parte pirotehnistii, pilotii, scafandrii de lupta, cercetasii prin parasutare, orice militar pe timpul misiunilor in teatrele de operatii, parasutistii, alpinistii – este desfiintata in fapt, fiind tratata identic ca grupa inferioara de risc denumita CONDITII SPECIALE. Adica, in cele 2 legi, 2 grupe de risc diferit au aceeasi majorare de 50%. Ridicolul se observa de la kilometri: intre contabila din grupa CONDITII SPECIALE si luptatorul cu adevarat de elita din grupa ALTE CONDITII, nu exista nicio diferenta la majorare grupe pentru riscul de munca: ambii primesc 50% majorare punctaj pentru riscul de munca;

    – niciodata nu va observa sau va ascunde adevarul, ca cei 9 500 militari din M.Ap.N. cu pensii diminuate sunt predominant, exact cei din grupa cu cel mai mare risc profesional denumita ALTE CONDITII. Daca ar fi profesionista si mai ales bine intentionata, comisia ar trebui sa sesizeze ca prin mecanismele de culise promovate de “sforarii” M.Ap.N.. [“sforarii” M.Ap.N. sunt militarii necombatanti ale caror sarcini sunt identice cu ale civililor, deci acei militari care nu au avut si nu au atributii in actiuni militare, de exemplu – contabili, juristi, magistrati, popi, economisti, lucratori la personal, psihologi etc..] , acestia s-au trecut singuri in grupe de munca nemeritate si “pe mana” cu reprezentantii politici care le-au promovat interesele, i-au lovit sub centura exact pe cei despre care nimeni nu poate spune ca nu sunt din trupe de elita: pirotehnisti, piloti, scafandri de lupta, cercetasi prin parasutare, orice militar pe timpul misiunilor in teatrele de operatii, parasutisti, alpinisti. Da, e adevarat, noi avem majorare de punctaj pentru grupa de munca la fel ca sefii birourile de contabilitate si noi suntem cei care am fost decimati de OUG 1/2011 si L. 263/2010, prin cardasia dintre “sforarii” M.Ap.N. si cei politici ai lui Oprea;

    In toate aceste conditii, din motive de prudenta, filiala SCMD Curtea de Arges, s-a abtinut de a pactiza oficial cu o anumita alianta politica, de a face recomandari privind optiunile de votare s.a.m.d.. Prudenta noastra are si un temei. Ministrul Muncii – Mariana Campeanu, membra PNL, deci a USL – a fost primul oficial care si-a declarat opozitia contra pensiilor militare, deci inaintea sosirii la putere a camarilei portocalii si care, in fapt, i-au transpus doar gandurile in practica. Tinand cont ca ministrul apararii, generalul (r) Corneliu Dobritoiu, este si membru PNL, chiar daca initial si-a exprimat intentii clare in privinta drepturilor militarilor, si-a voalat total pozitia, fiind clar ca trebuie sa indeplineasca ordinele partidului care nu pot fi altele decat ale Marianei Campeanu din precedentul mandat – deci fara pensii militare. Nu uitam nici ca dl. Marian Sarbu, fost membru PSD, apoi la UNPR – a fost ministrul muncii in mandatul Boc si dumnealui este cel care a pus umarul din plin la integrarea militarilor in legea unitara de salarizare, precum si la desfiintarea pensiilor militare, iar acum partidul dumnealui UNPR, se da bine cu USL. Se vehiculeaza in mod deliberat o intoxicare transpusa in termenul de “pensii ocupationale”, care dupa legea asigurarilor constituie pilonul III de pensii, este facultativ si este privat, prin urmare nu are nimic de-a face cu pensiile militare de serviciu acordate de stat. In aceste conditii, prudenta noastra s-a dovedit inca o data, intemeiata. Legat de acest amanunt, nu trebuie uitat nici ca dl. Marian Sarbu a fost pentru o perioda scurta, presedinte al CSSP – adica exact la institutia care se ocupa de “pensii ocupationale”. Toate aceste elemente conduc la ipoteza ca USL nu va elabora nicio lege a pensiilor militare de serviciu (de stat), ci va crea un cadru de directionare a militarilor catre pilonul III de pensii facultative ocupationale (private), de care actualii rezervisti nu mai pot beneficia. Nici nu ar fi surprinzator, intrucat o directionare a unei institutii cu 75 000 de oameni catre un fond privat de pensii ocupationale, presupune comisioane de intermediere de milioane de euro pentru cei care reusesc sa directioneze acea institutie spre un astfel de fond.

    Pana acum nu am recomandat nimic in mod public, insa stim ca membrii nostri si familiile noastre au votat in totalitate USL la alegerile locale, deci am respectat in mod tacit angajamentul general al SCMD privind sustinrea USL si am facut ceva concret pentru USL, insa USL nu a facut nimic din ceea ce a promis pentru noi – chestia cu amnistia fiscala e una dintre cele mai mari stupiditati. Amnistie fiscala avand ca punct de reper o lege abuziva a regimului Basescu, in loc de redare a drepturilor noastre legitime? Unii poate sustin ca e suficient ca nu ni se mai retin si alti bani din pensiile deja diminuate, acesta fiind un prim pas conform afirmatiilor ministrului Dobritoiu. Daca e sa mergem pe 2 pasi, din lectia primita tragem concluzii, astfel incat pentru al 2-lea pas – alegerile parlamentare si care, in mod cert, este mult mai important decat primul, recomandam membrilor nostri si familiilor lor: sa voteze USL numai dupa indeplinirea promisiunilor in ceea ce ii priveste pe militari. Daca si le respecta pana in noiembrie 2012 – atunci votam USL in noiembrie 2012, daca nu – amanam votul pentru USL pana in 2016 sau pana in 2020.

  11. iceparu says:

    mai frate,da esti prost rau.

  12. iceparu says:

    demonstrezi ca inteligenta ta nu trece de genuchii broastei.In 35 ani de armata nu am vazut subofiter care sa-i comande ofiterului sa ia pozitia drepti.

  13. iceparu says:

    Tinere,nimeni nici macar coloneii nu au afirmat ca subofiterii primesc pensii nemeritate.Toti au spus inclusiv Dobritoiu”sa fie primit”.

  14. tuku says:

    - Stau si ma gandesc cum puteti fi atat de naivi incat sa credeti ca puterea – oricare ar fi ea – va da militarilor pensionati drepturile inapoi.
    – nimeni nu a sesizat ca pana in 2020 Statul Roman in acord cu FMI – AU STABILIT CA” DIN SISTEM – PE CALE NATURALA – TREBUIE SA DISPARA JUMATATE DIN NUMARUL PENSIONARILOR” actuali ?
    -atata timp cat Pomta s-a angajat sa respecte toate prevederile intelegerilor anterioare – de ce va mirati ca nu s-a aprobat revenirea la pensiile din 2010 ?
    – care a fost scopul inchiderii spitalelor ?
    – care este scopul lipsei medicamentelor ?
    – ….etc…?
    – de ce nu mai suntem pensionari militari si suntem in aceeasi oala comuna ?
    Chiar traiti cu speranta ca Ponta cu gasca lui – este altfel decat fostii exterminatori ai portocaliilor basisti . Singura forta compacta care putea riposta mai ramasese – Armata – minierii, sindicate … toate fusesera dizolvate. Prin planul recalcularii . chiar daca a costat mai mult – au reusit sa divizeze Armata cu componentele sale – activa ,in rezerva, in retragere – ce este asa de greu de inteles ?

    Dobritoiu – este doar un pion politic pe post de papagal care danseaza cum canta gasca aflata la putere ,care distrage atentia infiintand comisii, intalniri, dezbateri…
    – de ce Lupoaica sta bine -..mersi ???
    – de ce militarii din CSAT , nu au avut reactie in ian. 2011…si dupa …?

    Un militar adevarat dadea pana acum un semnal ca vrea sa stranga Armata cu cele trei componente in jurul lui si sa puna piciorul in prag…Dobritoiu nu este din aceea categorie – din pacate pentru noi.

    – restul cu SCMD , Dogaru, ANCMRR sunt doar jocuri politice – la trecerea timpului si inducerea in eroare a prostimii – antrenarea in acest teatru politic ucigator – pentru intreaga natiune.
    – cei 26 000 de pensionari militari afectati daca ar face fiecare cate o petitie si impreuna – toti odata – ar tine petitia in mana stanga si in mana dreapta ar avea o coada de topor si…le-ar face o vizita guvernantilor – ar avea mai castig de cauza … altfel – in justitie , CEDO … sunt povesti – toate institutiile sunt controlate de cine este la butoane !
    Singurul fapt care nu face bine este ca – militarii nu mai sunt uniti si pun botul la jocurile politice !!!

  15. ilie says:

    Nu înţeleg!-2
    In guvernul României existã aşa zise “ministere specializate”, precum Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Educaţiei şi altele. Si existã nişte ministere “de sintezã”, precum Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi, poate, or mai fi şi altele. Primele, în mod firesc, se ocupã de chestiunile specifice domeniului lor de activitate, chestiunea corelãrii fiind în sarcina celor din a doua categorie.
    Dacã judecata mea nu este absolut strâmbã, eu nu înţeleg insistenţa cu care miniştrii apãrãrii, pe bandã rulantã, se cramponeazã de chestiuni specifice altor ministere, atunci când vine vorba de cele specifice numai militarilor, car’va’zicã celor direct subordonaţi lor.
    Când a fost vorba sã se adopte nu ştiu ce lege pentru militari, un ministru al apãrãrii a ţinut morţiş ca prevederile acelei legi sã se extindã şi asupra celor din M.A.I., din S.R.I. si cine ştie asupra mai cui. Finalitatea a fost aceea cã respectiva lege nu a putut fi adoptatã, întrucât celor din celelalte structuri nu le convenea ceva.
    Acuma, aud cã nici legea referitoare la pensiile militarilor nu poate fi rediscutatã, tot din motive legate de poliţişti, de sereişti. Nu m-aş mira ca, într-o bunã zi, drepturile militarilor sã fie judecate prin comparaţie cu îngrijitorii de cimitire!
    Intre timp, însã, pe când miniştrii apãrãrii se luptau din rãsputeri pentru poliţişti şi alţii, în detrimentul subordonaţilor lor militari, poliţiştii îşi vedeau de treaba lor şi obţineau, de exemplu, dreptul la grevã. Nu au renunţat la acest drept din cauzã cã nu li s-a acordat şi militarilor. Nu m-aş mira dacã aş auzi cã şi alte categorii profesionale şi-au vãzut de ale lor şi au obţinut drepturile specifice preocupãrilor lor. Numai miniştrii apãrãrii renunţã la orice drept al militarilor ca sã fie pe placul altora.
    De ce, domnilor care ajungeţi, sau care aţi fost, miniştri ai apãrãrii? De ce nu v-aţi luptat ca şi militarii sã facã grevã, de exemplu, atunci când se supãrã poliţiştii şi cântã cântecul ãla patriotic cu “javra”? De ce credeţi cã, a patrula 10 ani în Logan, de exemplu, este echivalent cu a merge cu tancul, tot 10 ani? Mãcar sã fi avut curiozitatea sã încercaţi! De ce credeţi cã a urmãri pe cineva care vinde ilegal seminţe de dovleac, este cam acelaşi lucru cu a patrula printre mine, în Afganistan, acolo unde Patria te trimite cam obligatoriu? De ce credeţi cã, a-l prinde pe un ministru în flagrant delict în timp ce primeşte cârnaţi de Pleşcoi drept mitã, este echivalent cu a sãri cu paraşuta, având pe tine şi vreo douãj’ de kile de armament şi echipament?! Sau, vã imaginaţi cã a sta cu lunile pe mare, este cam acelaşi lucru cu ceea ce fac fetele alea pe care le ungeţi şefe prin M.Ap.N. doar fiindcã au fuste scurte, doctorate în ştiinţe para-militare şi sunt nepoatele lu’ …?
    Eu cred cã aceastã situaţie este posibilã pentru cã miniştrilor apãrãrii le place cum sunã tocurile pantofilor de generali atunci când sunt pocnite, iar generalilor româneşti de azi le place cel mai mult poziţia “preş”. Probabil, le aminteşte de vremea când, tineri fiind, stãteau tot culcaţi. Au uitat, sãrmanii, cã, pe atunci, luau linia de ochire, nu se ştergea nimeni cu ei pe tãlpi.
    Altminteri nu înţeleg insistenţa diverselor fiinţe unse cu mirul M.Ap.N, de a-i considera pe militarii din subordine orice, numai ceea ce sunt NU!
    N.B. Pentru eventualii rãutãcioşi, predispuşi oricând sã-mi rãstãlmãceascã vorbele, precizez cã eu nu acuz şi nici nu critic celelalte categorii profesionale din instituţiile aşa zis “de forţã”. Dimpotrivã, îi apreciez pentru cerbicia cu care s-au luptat pentru drepturile lor. Nici nu încerc sã le bagatelizez preocupãrile. Nu-i simplu nici sã umbli noaptea pe strãzile bântuite de drogaţi gata oricând sã-ţi dea în cap! Eu îi critic doar pe cei din conducerea M.Ap.N. pentru dezinteresul manifestat faţã de cei pe spinarea cãrora trãiesc, şi anume MILITARII.

  16. stiuca says:

    chiar esti de la tara

  17. Gourkha says:

    Pentru toti, in special pentru cei de pe blogul PLANO10-Lupus sau cum ii mai spune. Am observat ca sunt oameni care joaca la 2 capete, carora le dau un raspuns aici: lucrez efectiv (gratuit) pentru militari si nu joc la 2 capete. Nu am terminat, nu o fac in pleazna si nu lucrez singur. Acel mult discutat proiect este mai mult o gluma, dar este un pas inainte. Ce se observa la acel proiect din fasa? Lipseste managerul de proiect sau daca este unul, ar trebui inlocuit urgent. Un proiect pe o astfel de lege are un manager intotdeauna, care indiferent ca doresti sau nu “mos alecu” nu este jurist, si nici finantist, ci specialist in resurse umane. Juristul se subordoneaza managerului de proiect si acordeaza legalitatea celor exprimate in proiect, iar finantistul calculeaza bugetul, nu conduc proiectul nici juristul, nici finantistul. In final acel proiect se avizeaza de comandantii militari (sef SMG etc.) care sunt deasupra oricarui manager de proiect si apoi intra in dezbatere la structurile subordonate, rezervisti si altii vizati de proiect, cu amendamente sau nu, cu propuneri sau nu, cu critici sau nu. In NATO, ultimul militar din cea mai departata unitate isi poate exprima o parere – in scris chiar, de aceea orice proiect are la sfarsit rubrici cu propuneri si amendamente. Apoi. proiectul revine la managerul de proiect, analizeaza rezultatele, il modifica unde se impune pe baza amendamentelor de la cei vizati si abia apoi intra in legiferare.

    Sunt mai multe motive din care rezulta ca proiectul e o cacealma, pare initiat de un jurist de scoala veche, unul de la penitenciare care nici macar statut de militar nu mai are si eventual un SGV-ist. Nu redau toate motivele, ma rezum doar la principiile de baza ale pensiilor militare, principii care nici macar nu se regasesc in proiect:

    [ Proiectul are la baza cateva fundamente complet eronate, astfel:
    – Propune acordarea de pensii militare de stat, nu numai militarilor, ci si „funcţionarilor publici cu statut special”, în condiţiile în care „funcţionari publici cu statut special” reprezintă o categorie demilitarizată;
    – Ca principiu de bază, pensiile militare de stat, trebuie să se acorde în exclusivitate, doar personalului din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care prezintă următoarele caracteristici:

    A. În funcţie de ministere (similare), beneficiarii pensiilor militare trebuie să îndeplinească, în mod obligatoriu, cel puţin un criteriu din cele ce urmează:

    1. Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) pentru desfăşurarea acţiunilor cu caracter militar contra unor forţe armate regulate străine ostile, în interiorul României şi în exteriorul acesteia, iar în această categorie intră doar trupele regulate ale Ministerului Apărării Naţionale;
    2. Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) pentru desfăşurarea acţiunilor cu caracter antiterorist contra unor elemente/forţe teroriste care acţionează armat şi în mod organizat asupra cetăţenilor români, obiectivelor şi intereselor României, atât în interiorul României, cât şi în exteriorul acesteia. În această categorie intră anumite detaşamente (similare) speciale de intervenţie antiteroristă (similare) din cadrul tuturor structurilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţionale – deci nu toate componentele acestor structuri;
    3. Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, salvare şi evacuare a populaţiei în caz de agresiune asupra României, precum şi pentru intervenţiile în caz de calamităţi majore şi de dezastre naturale. Această situaţie presupune, ca principiu de bază, intervenţia anumitor forţe din structurile de ordine publică şi siguranţă naţională şi nu a tuturor componentelor respectivelor structuri;
    4. Trebuie să provină din personalul destinat (în timpul activităţii) care asigură suportul informativ, logistic şi de comunicaţii necesar îndeplinirii misiunilor forţelor provenind din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională precizate la punctul A, subpunctele 1, 2 şi 3.

    B. Indiferent de minister (similare), beneficiarii pensiilor militare trebuie să îndeplinească în mod cumulat, următoarelor criterii:

    1. Se află sub jurământ militar, atât în activitate, cât şi în rezervă, indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională;
    2. Sunt remuneraţi în activitate la zile calendaristice şi nu la zile lucrătoare precum ceilalţi cetăţeni, prin urmare se află în serviciul activ 24 de ore din 24 de ore, indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională;
    3. Prezintă un statut restrictiv în activitate, cu conţinut unic, indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională şi prin care, spre deosebire de alţi cetăţeni, le sunt limitate în mod esenţial, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi constituţionale fundamentale;
    4. Deţin grade militar cu titulatură unic, indiferent că aparţin de structurile de apărare, de cele de ordine publică sau de cele siguranţă naţională;
    5. După pensionare, au în continuare obligaţii militare, cu posibilitatea de a fi rechemaţi oricând în serviciu, în situaţii de forţă majoră (conflict armat, dezastre, calamităţi);

    Ori în Proiectul de Lege privind Pensiile Militare de Stat, apare ca posibil beneficiar de pensii militare, întregul personal din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţiile în care doar o parte din acest personal îndeplineşte criteriile obligatorii care să justifice dreptul de a primi pensii militare, iar funcţionarii publici cu statut special nu îndeplinesc în mod clar aceste criterii.

    Ministerele (similare) au obligaţia să îşi delimiteze structurile eligibile pentru obţinerea de pensii militare faţă de cele care nu îndeplinesc criteriile. Dintre toate ministerele (similare), în M.A.I. este o situaţie aparte: din tot personalul M.A.I., doar angajaţii Jandarmeriei, I.G.S.U. şi ai detaşamentelor de intervenţie antiteroristă îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a obţine pensii militare, deci nu şi personalul Poliţiei, Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date sau al Direcţiei Generale Audit Intern. Deşi personalul celorlalte ministere (similare) îndeplineşte masiv criteriile de obţinere a unei pensii militare, chiar şi aici există excepţii, de exemplu, în M.Ap.N.: personalul din Direcţia Financiar-Contabilă, din Comisa de Jurisdicţie, din Direcţia de Audit Intern sau Direcţia Instanţelor Militare, nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru a obţine pensii militare.

    În contextul celor expuse, Proiectul de Lege privind Pensiile Militare de Stat trebuie revizuit esenţial în ceea ce priveşte posibilii beneficiarii de pensii militare, astfel încât de pensii militare să beneficieze doar personalul din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care îndeplinesc criteriile menţionate.]

    Cei in rezerva sa nu intre in panica: daca de exemplu au fost politisti si beneficiari de pensii militare in urma indeplinirii unor conditii in trecut, iar acum politistii nu mai sunt militari, in conditiile statului de drept ei pot avea pensii militare si pot fi vizati de noul proiect, dar colegii lor activi – nu.

    Daca nici macar principiile elementare nu le regasim in proiect, putem sa introducem in el si femeile de servciu de la minsitere si soferii etc.. Insa inchei, acela nu e proiect profesionist, e o gluma menita probabil sa relaxeze financiar tensiunile create de rezervsiti.

  18. gabriel says:

    Nu e vorba de o propunere eronata, ci una intentionata. Functionarii publici cu statut special, propusi pentru a primi pensia militara de stat, vor fi acei functionari cu statut de rubedenie adica: sotie, fiu, fica, frate, sora si multi, multi nepoti. Institutiile militare vor fi asediate de acestia, imediat ce legea va intra in vigoare. Au acces doar functionarii publici cu statut special, care sunt sustinuti numai de cei cu grade egale sau mai mari decat a colonelului Turcescu Robert, de exemplu. Asa ca atentie la propunerile eronate !!!!!

  19. Marlon Juvet says:

    @ gabriel: bine punctată treaba cu “asediul” instituţiilor militare de către cei cu statut de rubedenii. Ce nu înţeleg eu este de de vorbiţi la viitor. Fondul fennomenului este vechi iar ce s-a întâmplat în ultimii ani este doar “moţul” problemei.

  20. NICU says:

    Irakul a avut 100 de generali la divizii si brigazi, 100 la esaloanele superioare şi 300 ca la noi in rezervă si retragere.
    În anul 1991 URSS avea 500 de generali la o armată de 5,3 mil activă şi 12,0 mil la mobilizare.
    Nr. de 10.000 este o stire ziaristică de cafenea.

  21. NICU says:

    Ba ai fost ofiter din aceea care au venit cu harta goală din aplicaţie fiindca n-ai stiut nimic sa pui pe ea, in timp ce acel subofiţer cu 8 clase şi 2 militare, apoi cu liceul la seral, astepta în tanc ordinul de luptă de la tine, ca să se confrunte cu inamicul. Vai de capul tău!

  22. vasile says:

    ADIO FOSTULUI SISTEM DE PENSII MILITARE DE STAT , IN EXPERIMENTUL ROMANIA.
    DECIZIE din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României
    Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 15 mai 2012 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,
    privind cererea menţionată anterior, introdusă la 20 iunie 2011,
    după deliberare, pronunţă următoarea decizie:

    ÎN FAPT
    1. Reclamanţii, domnul Constantin Abăluţă şi alţi 306 reclamanţi ale căror nume sunt disponibile la grefa Curţii, sunt resortisanţi români, toţi militari pensionaţi. Sunt reprezentaţi în faţa curţii de domnul I. Olteanu, avocat în Bucureşti.
    Circumstanţele cauzei
    2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanţi, pot fi rezumate după cum urmează,
    3. Reclamanţii, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculată potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru a beneficia de o pensie suplimentară. Pensia lunară de bază reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.
    4. Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile militare trebuie să fie recalculate şi incluse în sistemul public de pensii în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
    5. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil şi militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul pensionării, duratei şi cuantumului cotizaţiilor la fondul de pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuţie în sensul legii.
    6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general de pensii.
    7. Reclamanţii susţin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora.
    8. Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat instanţelor interne de contencios administrativ anularea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 şi menţinerea vechii metode de calcul al pensiilor.
    9. După abrogarea hotărârii sus-menţionate, instanţele naţionale, inclusiv curţile de apel din Cluj şi Bucureşti, au respins sau au declarat inadmisibile aceste acţiuni.

    CAPĂT DE CERERE
    10. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 14 din Convenţie, reclamanţii au susţinut că reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi foştii magistraţi, continuă să beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.

    ÎN DREPT
    11. Reclamanţii invocă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a art. 14 din Convenţie, pe motivul diminuării cuantumului pensiilor lor. Reclamanţii susţin, de asemenea, că, din cauza modificărilor legislative operate, nu au beneficiat de un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă redresarea acesteia.
    12. Curtea nu consideră necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în dreptul intern a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei reclamanţilor de a-l exercita, atât timp cât plângerea este inadmisibilă, pentru motivele prezentate în continuare.
    13. Curtea reaminteşte că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat [a se vedea, în special, Skorkiewicz împotriva Poloniei (dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999, Jankovic împotriva Croaţiei (dec), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X, Kuna împotriva Germaniei, (dec), nr. 52.449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas împotriva Spaniei (dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, şi Maggio şi alţii împotriva Italiei, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 şi 56.001/08, pct. 55, 31 mai 2011].
    14. Curtea reaminteşte, de asemenea, că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile şi veniturile statului implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice şi sociale, Curtea consideră că autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care acestea se dovedesc, în mod evident, lipsite de un temei rezonabil [Mihăieş şi Senteş împotriva României, (dec.), nr. 44.232/11 şi 44.605/11, 6 decembrie 2011].
    15. În speţă, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).
    16. În această privinţă, Curtea constată că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.
    17. Curtea reţine, de asemenea, şi faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, precum şi că perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de contribuţie în sensul legii. În consecinţă, reclamanţii nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuţiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră anterior datorită naturii profesiei lor [a se vedea, mutatis mutandis, Frimu şi alţii împotriva României, (dec.), nr. 45.312/11, 7 februarie 2012)].
    18. În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteşte că o distincţie este discriminatorie în sensul art. 14 din Convenţie dacă îi lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    19. În speţă, Curtea susţine că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
    20. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să îi facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
    21. Reiese că cererea trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi 4 din Convenţie.
    -****-
    Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă.

    Josep Casadevall,

    preşedinte

    Marialena Tsirli,

    grefier adjunct
    Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 586 din data de 16 august 2012

  23. ion virgil closca says:

    militar in rezerva, din 1980 1982 sc militara,din 2005 in rezerva -demisie actualmente am suportat un atac de inima ,sint in convalescenta, intrebare cum pot obtine pensia anticipata mapn