Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Puterea politică turcă vrea să pună “şaua” pe Armată

Profitând de intenţia Turciei de a adera la UE, premierul islamist moderat al Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat că parlamentarii formaţiunii sale, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), vor încerca să modifice anumite articole din Constituţie în scopul de a o face compatibilă cu principiile UE.


Anunţul vine într-un moment în care ţara se află într-o criză politică profundă generată de arestările a câtorva zeci de ofiţeri acuzaţi că au încercat, în 2003, să răstoarne prin lovitură de stat guvernul legitim ales al ţării.

“Nu va fi vorba de o revizuire de fond a Constitutiei, dar intentionam sa amendam anumite articole”, a spus Erdogan intr-o conferinta de presa.

El a adăugat că este vorba despre textele care prevăd scoaterea în afara legii a partidelor politice şi cele referitoare la funcţionarea Justiţiei.

Mai multi analişti ai scenei politice din Turcia apreciază că recentele arestări a circa 70 de ofiţeri superiori, inclusiv generali ai omnipotentei armate turce, considerată decenii în şir “garantul laicităţii statului” precum şi tentativa de revizuire a Constituţiei, se înscriu în conflictul mocnit dintre AKP şi generalii care nu şi-au ascuns niciodată animozitatea faţă de guvernul islamist conservator al ţării.

Actuala Constituţie turcă, adoptată puţin după lovitura de stat din 1980 a generalului Kenan Evren, prevede atribuţiuni extrem de largi pentru armată, care domină Consiliul de Securitate Naţională, organism în care generalii sunt mai mulţi decât demnitarii civili aleşi democratic şi care are dreptul de a scoate în afara legii orice formaţiune considerată “antilaică” şi poate demite, din acelasi motiv, guvernul de la Ankara.

Astfel de reglementari sunt, însă, incompatibile cu statutul de membru al UE, iar Erdogan incearcă să se folosească de acest atu pentru a aduce armata în subordinea autorităţii civile, asa cum se intamplă în democraţiile consolidate.

Demersul nu este unul lipsit de riscuri întrucât deşi începand din anii 1960 armata turca a răsturnat nu mai putin de patru guverne, funcţionalitatea ei este esenţiala pentru NATO, fie şi numai prin prisma efectivelor. Peste un milion de militari, a doua după armata SUA.

Pe de altă parte, AKP  (conservatorii musulmani) are meritul de a fi depăşit criza economică în care era adâncită ţara în momentul ajungerii la putere şi pe cel de a fi dat Turciei o veritabilă anvergură de putere regională. Ankara are în acest moment relaţii excelente cu Iranul, cu Rusia şi are şanse reale de a deveni un nod energetic regional, prin faptul ca pe teritoriul sau trec oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan şi gazoductul Baku-Tbilisi-Erzurum, ce urmeaza să devină ramura principală a gazoductului european Nabucco, precum şi eventuale oleoducte şi gazoducte dinspre Irak şi Iran.

Astfel, o confruntare între guvern şi Armată ar putea fi un dezastru geopolitic nu doar pentru Turcia ci şi pentru NATO, UE şi regiunile adiacente acesteia, Orientul Mijlociu şi Caucaz.

În pofida discuţiilor premierului cu şeful Statului major general al armatei turce, generalul Ilker Basbug, şi a promisiunii comune a acestora de a rezolva problema “în limitele constituţionale”, în ţară persistă o stare de incertitudine.

sursa: Cronica Română

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.