Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Reformarea Egiptului – sarcină imposibilă pentru armată?

militari egipteni foto www.armyrecognition.com

Contrar regulilor democratice armatei egiptene, îi revine sarcina de a încerca reformarea stutului egiptean în condiţiile presiunii străzii şi a solicitării acesteia de acordare de drepturi şi libertăţi specifice unei societăţi occidentale nu uneia musulmane.

Preşedintele Hosni Mubarak a încredinţat conducerea ţării armatei când a demisionat iar transferul puterii către instituţia militară în Egipt a fost anunţat vineri de vicepreşedintele Omar Suleiman.

Consiliul suprem al Forţelor armate  va fi organul care se va ocupa direct de conducerea ţării.

Consiliu este condus de ministrul Apărării, Mohamed Hussein Tantaui, care a declarat că armata va fi garantul unor “alegeri libere şi transparente” şi a asigurat că va anula starea de urgenţă menţinută pe tot parcursul preşedinţiei lui Mubarak, imediat ce situaţia va reveni la normal.

Armata a promis o “tranziţie paşnică a puterii pentru a se ajunge la o societate democratică liberă, la care aspiră fiii poporului”, subliniind “necesitatea revenirii la muncă în instituţiile statului şi întoarcerea la o viaţă normală” şi avertizând “împotriva oricărui afront la adresa securităţii naţionale şi a cetăţenilor”.

Armata a dat asigurări că nu intenţionează să se substituie “legitimităţii dorite de popor” şi a precizat că va anunţa mai târziu măsuri pentru a răspunde “schimbărilor radicale” cerute de manifestanţi.

“Încă de la început, armata s-a abţinut să intervină pentru a împiedica manifestaţiile, ea nu a jucat rolul pe care Mubarak ar fi vrut fără îndoială să-l joace. Ea a preferat să rămână neutră şi să îşi menţină poziţia de arbitru”, apreciază Mustapha Kamel el-Sayyed, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Cairo.

“Armata este percepută ca un garant, ca un mediator, între o putere absentă şi revolta străzii”, consideră Amr al-Shobaki, de la Institutul al-Ahram de studii politice şi strategice.

Apreciată – spre deosebire de poliţie – de populaţie, care a fraternizat adesea cu militarii în timpul manifestaţiilor, armata nu a precizat ce măsuri concrete va lua pentru a reforma un sistem a cărui coloană vertebrală o reprezintă.

“Plecarea unui om nu este sfârşitul. Sistemul represiv pe care egiptenii l-au suportat timp de 30 de ani nu a dispărut”, apreciază Amnesty International.

Armata nu a precizat nici dacă va continua dialogul început recent de regimul lui Mubarak cu puternica mişcare Fraţii Musulmani.

Militarii moştenesc de asemenea o ţară cu o economie grav afectată de 18 zile de criză, părăsită de turişti, cu Bursa închisă şi investitori străini extrem de precauţi.

Armata egipteană, care are aproape 470.000 de militari, a oferit Egiptului toţi preşedinţii după înlăturarea monarhiei în 1952.

sursa: MEDIAFAX

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

One Response to “Reformarea Egiptului – sarcină imposibilă pentru armată?”

  1. Trifon Gruju says:

    Reforma din Turcia, initiata de generalul Kemal Ataturk poate fi un model, chiar dupa aproape 100 de ani. Azi se vede unde este Turcia.