Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

România pe scena securităţii internaţionale – UPDATE 04 septembrie

Preşedintele Traian Băsescu, a participat pe 1 septembrie, la Palatul Cotroceni, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. În cadrul discursului rostit cu această ocazie, Traian Băsescu s-a referit la următoarele aspecte:

- relaţia cu UE

“Obiectivele noastre în interiorul Uniunii Europene, cu siguranţă unul din obiectivele politice majore ale următoarelor 12 luni este aderarea integrală la Spaţiul Schengen. … România va deveni stat membru Schengen în acest an. Problema este cât de largă va fi deschiderea şi acest lucru trebuie să ne mobilizeze în a obţine în luna septembrie la JAI un calendar. Ce se întâmplă la 1 octombrie? Ce se întâmplă în primele luni ale anului viitor? Deci, cred că este o prioritate pentru diplomaţia noastră ca JAI din luna septembrie să dea un calendar precis procesului de aderare. Sigur, aici, din punct de vedere diplomatic, sunt mai puţine lucruri de făcut, dar obiectivul absorbţiei fondurilor europene trebuie să stea în atenţia diplomaţilor care acţionează în spaţiul Uniunii Europene. Şi aici, ca şi în problematica legată de ţările arabe, deci şi aici, în interiorul Uniunii Europene, au apărut unele dezechilibre legate de solidaritate. Este evident că au existat şi încă există tendinţe centrifuge ale unor state, iar poziţia noastră nu poate fi decât aceea legată de o Uniune Europeană solidă care se îndreaptă către ţintele ei şi nu o Uniune Europeană care îşi abandonează din obiective. Acesta este interesul nostru şi noi credem că acesta este şi interesul tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, o Uniune Europeană solidă şi tot mai eficientă – eficienţă care, sperăm, se va obţine prin implementarea integrală a Tratatului de la Lisabona.”

- relaţia cu Republica Moldova

“Toţi diplomaţii care au posibilitatea să influenţeze avansul Republicii Moldova către Uniune ar trebui să-şi focuseze efortul pe susţinerea accelerării negocierii Acordului de asociere, pe începerea negocierilor legate de liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru începerea negocierii Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Sunt cele trei elemente care cred eu, odată finalizate, aşază Republica Moldova pe un drum al integrării.

- politica de vecinătate

“În politica de vecinătate constanta noastră rămâne suportul pentru statele din Balcanii de Vest care doresc să adere la Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, politica de vecinătate a României trebuie să vizeze, aşa cum o face în ultimii ani, problematica minorităţilor, deci suportul nostru fără rezerve pentru procesul de integrare a statelor din jurul României este asigurat şi printr-o corectă politică faţă de minoritatea românească din statele din vecinătatea noastră. Politica de vecinătate, o prioritate a noastră, dincolo de Republica Moldova şi Balcanii de Vest, consolidarea relaţiilor cu ţările din zona caspică este un element esenţial al politicii noastre externe şi remarc cu plăcere că relaţiile cu Azerbaidjanul, cu Turkmenistanul, cu Kazahstanul se consolidează continuu, inclusiv cu Georgia, şi acest drum trebuie menţinut. El răspunde şi unor comandamente politice şi economice, chiar ale acestor ţări. Şi Azerbaidjanul, şi Kazahstanul, şi Turkmenistanul privesc la piaţa UE la o punte către piaţa UE care este o piaţă de cea mai bună calitate, adică o piaţă cu potenţial de plată. Şi România şi-a asumat acest parteneriat cu statele din zona caspică, facem toate eforturile pentru ca parteneriatul să se consolideze, pentru că este şi în avantajul nostru – dincolo de avantajul economic, în mod indiscutabil, avantajul politic este o contribuţie consistentă la politica de vecinătate sau la politica pentru zona caspică sau la politica energetică a Uniunii Europene, iar România trebuie să joace în continuare acest rol.”

- problema minorităţilor

“În acelaşi timp, pentru că a venit vorba de minorităţi, din jurul frontierelor nu trebuie să ne scadă vigilenţa legată de problema românilor care muncesc în străinătate, în mod desosebit în Italia, Spania, Franţa, dar nu numai. Ştim foarte bine că am început să avem probleme şi prin ţările scandinave cu legalitatea, cu cerşitul, deci nu numai problemele consulare, şi suportul pentru cetăţenii români trebuie să existe, dar trebuie să avem un nivel de vigilenţă ridicat şi cu privire la inconvenientele pe care cetăţenii români le generează în state membre ale UE, şi mi-aş dori foarte mult ca primul semnal să vină de la diplomaţii noştri atunci când se prefigurează probleme şi nu de la guvernele statelor unde apar problemele; deci vă rog să subliniaţi acest punct de vedere. Aş vrea ca semnalele de alarmă cu privire la cetăţeni români care se fixează temporar într-o ţară sau alta să vină în primul rând de la diplomaţii români şi nu de la guverne. Când vin de la guverne deja este târziu, problema este creată. Aş spune, în continuare rămâne un element central al diplomaţiei româneşti relaţia cu românii din afara frontierelor, indiferent că sunt vechi minorităţi sau minorităţi mai noi în statele pe teritoriul cărora se află. Aş încheia atenţionându-vă încă o dată cu privire la faptul că România are o politică pentru minorităţi pe care trebuie să o consolidăm pentru minoritatea românilor din afara frontierelor, deci avem o astfel de politică. Ea este, spre deosebire de perioadele din trecut, acoperită chiar şi de, n-aş spune de un nivel satisfăcător de finanţare, dar s-au atins destule obiective pentru minoritarii în mod deosebit din jurul frontierelor, ce-i drept, şi vom continua această politică. fie că au nevoie de susţinere, să-şi menţină un ziar, fie că au nevoie de susţinere să-şi achiziţioneze un teren, să repare o şcoală, să dezvolte activităţi culturale păstrătoare de cultură tradiţională românească. Deci, lucrurile se mişcă într-o direcţie bună şi, ce este îmbucurător: nu am mai auzit în ultimele 12 luni acuzaţii de la organizaţiile românilor din afara frontierelor că nu li se răspunde, că e dezinteres la ambasade, că e dezinteres la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.”

- problema palestiniană

“Trebuie să remarcăm că este posibil să se producă o solicitare de recunoştere a Palestinei. România a recunoscut statul palestinian în relaţia bilaterală. Ca dovadă, avem relaţii diplomatice, avem diplomaţi acreditaţi. Ce credem însă? Credem că nu se poate ajunge la o soluţie dacă între Palestina şi Israel nu se ajunge la un acord, şi recomandarea noastră, poziţia noastră legată de o eventuală solicitare de recunoaştere a Palestinei este ca cele două părţi să se aşeze la masa negocierilor, să ajungă la o soluţie acceptată de ambele părţi, pentru că este singura soluţie viabilă să se meargă la Organizaţia Naţiunilor Unite cu o înţelegere rezultată din negocierea dintre Israel şi Palestina. Deci aceasta este poziţia noastră oficială.”

parteneriatul cu S.U.A privind amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României

“În ceea ce priveşte relaţia transatlantică, parteneriatul nostru cu Statele Unite funcţionează normal, e în parametri normali, în parametri care satisfac şi partea română, sper eu că şi partea americană. S-a finalizat negocierea Acordului legat de amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României, probabil parafarea s-a produs, probabil într-un timp relativ scurt se va produce şi semnarea Acordului între România şi Statele Unite, urmând apoi ratificarea în Parlament.”

relaţia cu NATO şi punctul de vedere al României referitor la adoptarea noului Concept de apărare şi descurajare

“Pentru relaţia transatlatică mi se pare extrem de important să vă atenţionez de pe acum asupra obiectivelor noastre legate de summit-ul NATO de la Chicago de anul viitor. Toată diplomaţia din statele membre NATO trebuie să înceapă demersurile pentru ca acest summit să se finalizeze din punctul nostru de vedere cu adoptarea noului concept de apărare şi descurajare şi, un al doilea obiectiv, realizarea de progrese în realizarea şi implementarea sistemului antirachetă NATO. Deci, noi vom putea spune că summit-ul de la Chicago a fost un summit reuşit din punct de vedere al României, dacă aceste două obiective se ating. De aceea este o atenţionare pentru toţi diplomaţii din statele membre NATO, faceţi de pe acum cunoscută poziţia României, încercaţi să găsiţi cât mai mulţi aliaţi în susţinerea ei şi să încercăm ca aceste două obiective să ni le realizăm cu ocazia summit-ului NATO de la Chicago. Ele sunt extrem de importante pentru consolidarea securităţii naţionale a României şi, desigur, pentru toate statele membre NATO.”

prezenţa militară a României în Afganistan

“În ceea ce priveşte Afganistanul, el urmează după ce ne-am îndeplinit misiunea în Irak, am fost penultimul stat care a părăsit Irakul cu misiunea îndeplinită. În ceea ce priveşte Afganistanul, vă este cunoscut faptul că a început perioada de tranziţie, de transfer de responsabilitate şi de misiuni către forţele afgane. Şi România are în vedere un proces de reducere a forţelor dislocate în Afganistan. Acest lucru ţine mai puţin de stabilirea arbitrară a unui calendar. Noi avem acolo o misiune. Atunci când generalii români vor spune că nu ne mai trebuie 2000 de militari pentru a ne îndeplini misiunea, ci ne trebuie 1500, vor rămâne 1500! Atunci când generalii români vor spune: Nu mai avem nevoie de 1500 de militari, ne ajung 800!, pentru ca şi militarii să fie în siguranţă şi misiunea să fie îndeplinită, vom rămâne cu 800! Şi când ne vor spune că nu mai trebuie niciun militar, îi vom aduce pe toţi acasă. Deci, a stabili arbitrar calendare de retragere a trupelor din Afganistan ţine doar de dorinţa de a da ceva de “ronţăit” presei sau populaţiei, să îi spui: Ne retragem!, dar ceea ce eu am stabilit cu Ministerul Apărării, cu şefii de arme, cu şeful Statului Major General, că vom menţine în Afganistan atâţia militari câţi ne trebuie pentru a ne îndeplini misiunea, în condiţiile în care şi în zona de acţiune a trupelor române există deja constituite unităţi afgane care se apropie de stadiul de a putea prelua din misiunile pe care le execută militarii români. Deci, acesta este răspunsul corect din punctul nostru de vedere. Nu putem face afirmaţii de genul:Ne retragem şi noi de acolo, să aducem 500 de militari acasă, să lăsăm descoperiţi chiar militarii noştri, fără capacitatea de a riposta sau de a se apăra în interiorul misiunii pe care o au în teritoriul pe care îl au în responsabilitate. Deci, pe măsură ce va fi posibil, transferul către forţele afgane se va face şi se va diminua prezenţa noastră în Afganistan.”

despre misiunea EULEX Kosovo

“Aici nu am o soluţie la EULEX Kosovo. Suntem un stat care nu recunoaşte Kosovo şi am rămas cu o contribuţie mare de forţe în nordul Kosovo, exact în zona cea mai fierbinte. Aici va trebui să stabilim cu partenerii noştri europeni care sunt previziunile lor de contribuţii, în condiţiile în care România ar dori să-şi diminueze prezenţa în nordul Kosovo. Şi, pentru că veni vorba despre Kosovo, aici avem o poziţie neschimbată şi ea se înscrie în acelaşi mod de gândire legat de conflictul din Orientul Mijlociu. România nu va recunoaşte Kosovo până când nu se ajunge la o înţelegere între Belgrad şi Pristina. Nu avem niciun motiv să lucrăm cu altă măsură în disputa din Balcani faţă de situaţia din Orientul Mijlociu. Deci, tentaţia, intenţia noastră este să facem apel la statele membre ale Uniunii Europene, să rebalansăm prezenţa în Kosovo şi cu o oarecare distribuţie mai echilibrată a participării la EULEX. România a participat la EULEX cu condiţia ca participarea să nu fie interpretată ca sprijin pentru construcţia instituţională din Kosovo – şi este în şedinţa de consiliu, când am hotărât generarea de forţe, este această precizare a României. De altfel, nu ne-am implicat în niciun fel în construcţia instituţională, responsabilităţile noastre sunt legate strict de securitatea cetăţenilor în zona Mitrovica.”

dislocarea în cursul acestui an a unei fregate româneşti în Cornul Africii

“Pentru că suntem în zona participărilor militare, foarte curând vom schimba una din misiunile pe care le aveam cu forţele navale, vom disloca în cursul acestui an, la momentul la care se va stabili, una din fregate în Cornul Africii, renunţând la participarea la “Active Endeavour” în Marea Mediterană. Deci, sigur, este o misiune mult mai dură, pentru că se înscrie în efortul statelor Uniunii Europene de a pune în siguranţă liniile de navigaţie din Oceanul Indian, din Golful Aden, şi considerăm că, cu informarea partenerilor din NATO, vom redisloca, vom redistribui capabilităţile noastre din Mediterană în Oceanul Indian.”

- despre relaţia cu Federaţia Rusă

“N-aş putea să închei fără să spun două cuvinte despre relaţia cu Federaţia Rusă. Contrar tuturor aparenţelor, relaţia economică se consolidează şi se observă o creştere a interesului investitorilor ruşi pentru obiective economice din România. Sper să se şi finalizeze, să se materializeze intenţiile care există acum. Relaţia, exact cum spune şi Moscova, ne-o dorim pragmatică şi eficientă, cu rezultate economice, şi când se va putea să aibă şi rezultate politice, oricând cu plăcere”.

- relaţia cu lumea arabă

“… în mod categoric situaţia din ţările arabe impune crearea unei strategii, unei noi strategii pentru ţările arabe. Ar fi o pierdere enormă ca urmare a schimbărilor care au loc în lumea arabă să nu reacţionăm la timp în aşa fel încât relaţia noastră tradiţională cu aceste ţări să se menţină. Deci, cred că o prioritate majoră, chiar dacă nu avem acum toate elementele evoluţiilor viitoare atât în nordul Africii, cât şi în Orientul Mijlociu, deci chiar dacă nu avem toate elementele să fim pregătiţi pentru o nouă strategie legată de ţările arabe, în aşa fel încât România să-şi menţină tradiţionalele relaţii politice şi economice cu aceste ţări.”

- poziţia faţă de situaţia din Libia

” România recunoaşte ca singur partener CNT-ul până când o veni o structură mai bună. Deocamdată, singurul partener nu poate fi decât CNT-ul.”

Sursa: comunicat de presă al Preşedinţiei României

Etichete: , , ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

2 Responses to “România pe scena securităţii internaţionale – UPDATE 04 septembrie”

  1. karadeniz says:

    Ţările care trimit nave militare în Cornul Africii o fac pentru a-şi proteja propriile flote comerciale.
    Prşedintele Traian Băsescu nu prea mai are ce proteja pentru că flota comercială română a cam dispărut. Singura navă românească ce a trecut prin zonă a fost nava-şcoală Albatros pe vremea când repatria tehnica militară din IRAK iar pentru propria-i protecţie a plecat cu militari înarmaţi la bord. Desigur pentru antrenamentul echipajelor de pe fregate misiunea este foarte bună dar costurile sunt extrem de ridicate.
    Relaţia economică cu Rusia se consolidează dar fară ca noi să avem vre-o vină. Doar Licuriciul cel mare se ia de ruşi şi astfel Exxon Mobil se logodeşte cu Rosneft pentru exploatarea unor zăcăminte de gaze din zona arctică şi din lacul rusesc numit Marea Neagră

  2. Altfel says:

    Nu numai ca nu mai avem flota comerciala, dar prezidentul a zis ca nici n-avem nevoie! Deci, cat timp va fi el pe tron, nici nu vom avea. Cica, e suficient sa ai porturi. Porturi pentru navele altora, se subintelege. Noroc ca americanii, britanicii, rusii, chinezii, grecii nu inteleg romaneste. Altfel, le-ar fi crapat obrazul de rusine cand ar fi auzit ce prosti au fost ei ca si-au dezvoltat si flote, nu s-au rezumat la porturi!