Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Unirea Principatelor, între interesele geopolitice ale marilor puteri şi ambiţiile naţionale ale românilor

Demersul meu nu se vrea a fi o descriere a momentului 24 ianuarie 1859 dintr-o perspectivă istoriografică, centrată pe surprinderea momentelor esenţiale care au condus la realizarea acestui esenţial deziderat naţional, şi anume, formarea statului naţional român.

Mă voi opri doar asupra marelui Joc Geopolitic al secolul XIX, reprezentat de confruntarea majoră dintre puterile dominante ale epocii: Anglia şi Rusia. El se centrează pe încercarea Rusiei de a-şi croi culoare de acces spre oceanul planetar, cu precădere spre Mediterana prin Strâmtori. Acestei acţiuni i se opune Anglia, putere maritimă dominantă, cu interese globale.

 

Continuare pe www.infomondo.ro

Raul Dancuta

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

2 Responses to “Unirea Principatelor, între interesele geopolitice ale marilor puteri şi ambiţiile naţionale ale românilor”

  1. LICA says:

    Statele independente se respecta. Coloniile si-au pierdut respectul de sine. Austria isi pastreaza, prin referendum, serviciul militar obligatoriu.
    Aciduzzul | 24 ianuarie, 2013
    austria serviciu militar 150×150 Statele independente se respecta. Coloniile si au pierdut respectul de sine. Austria isi pastreaza, prin referendum, serviciul militar obligatoriu.Intre tarile din cadrul Consiliului Europei, in Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Norvegia, Elvetia si Turcia exista, in continuare, serviciu militar obligatoriu, pe baza de recrutare. Austriecii au votat masiv, in cursul referendumului, duminica, pentru mentinerea serviciului militar obligatoriu, respingand astfel o armata profesionista, o problema care diviza mica republica alpina cu statut de tara neutra, relateaza AFP. Acest rezultat constituie un esec pentru cancelarul social-democrat (SPÖ) Werner Faymann, ministrul Apararii Norbert Darabos (SPÖ), Verzi, dar si pentru publicatiile de mare tiraj care au purtat o campanie favorabila unei armate profesioniste. Costul unei armate consolidate, numarul recutilor si impactul asupra misiunilor in strainatate sau de salvare in caz de catastrofe naturale au fost principalele mize ale dezbaterii, pe fundalul problemei centrale, si anume care sunt implicatiile in ceea ce priveste neutralitatea Austriei.
    Intre tarile din cadrul Consiliului Europei, in Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Norvegia, Elvetia si Turcia exista, in continuare, serviciu militar obligatoriu, pe baza de recrutare. Franta a trecut la o armata profesionista inca din 1996, exemplu urmat, in ultima perioada, de alte tari europene, inclusiv Germania, in 2011.
    Austria are 55.000 de militari, un numar care ar trebui sa fie pastrat odata cu reforma, insista Ministerul Apararii. In fiecare an, 22.000 de austrieci efectueaza un serviciu militar de sase luni.
    Dezbaterea publica se desfasoara, in mod paradoxal, invers. Social-democratii din cadrul SPÖ, istoric favorabili serviciului militar obligatoriu, se pronunta, de aceasta data, cu doar cateva exceptii, pentru o armata profesionista. Invers, democrat-crestinii din cadrul ÖVP, mai degraba sustinatori ai unei armate de profesionisti, apara serviciul pe baza de recrutare.
    In contextul alegerilor legislative din octombrie 2013, aceasta divergenta in cadrul Guvernului de mare coalitie, aflat la putere in Austria de la sfarsitul lui 2008, se regaseste si la nivelul opiniei publice. Austria este angajata de mult timp in cadrul misiunilor ONU de mentinere a pacii, in special in fosta Iugoslavie (Kosovo si Bosnia) si in Orientul Mijlociu (Liban si Golan).
    Sursa: Rumania Military

  2. gheo says:

    Ar trebui totusi sa constatati un lucru benefic pentru “mediul acustic” al spatiului romanesc, dupa renuntarea la serviciul militar obligatoriu, au disparut celebrele “zbierete guturale” practicate “in vazul lumii si, si pe timp de zi si de noapte” … “huo apevistilor … “, mod de adresare … fara cuvinte si probabil specific doar “spatiului mioritic” dupa principiul “atata stim atata spunem” sau nu ati avut ocazia sa coborati la nivelul de jos al “plebei militare” de zi cu zi sa va confruntati cu fenomenul, un militar “adevarat al Armatei Romane care si-a trait viata in mediul cazon a avut ocazii berechet, deci pana la urma … a avut si un rol benefic profesionalizarea ostirii !.