Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Cursa înarmărilor şi discursul politic la ruşi

Putin îmbrăcat adecvat momentului electoral foto Capital

Recent, ţarul de la Moscova, nimeni altul decât Vladimir Putin, s-a lansat într-un discurs de promovare a puterii militare a ţării pe care doreşte să o mai conducă încă 4 ani, de data aceasta în calitate de preşedinte. Mass media internaţională a preluat ştirea şi a dirijat dezbaterea spre relansarea de către ruşi a unei noi curse a înarmărilor.

Rusia lui Putin: jucător global sau un simplu moft electoral?

Cum scorul electoral înregistrat la ultimele alegeri parlamentare de formaţiunea politică ce o conduce, Rusia Unită, nu l-a mulţumit, existând chiar pericolulul ca Putin să nu câştige prezidenţialele din primul tur, Putin s-a lansat într-o accentuată campanie elctorală pe bază de subiecte fierbinţi din agenda internaţuională.

Iar dacă polemica pe marginea instalării scutului antirachetă american în Europa a ţinut capul de afiş al dezbaterii în campania electorală pentru parlamentarele din 2011, era normal ca Putin să se orienteze spre alte subiecte fierbinţi.

Două dintre ele, dosarul nuclear iranian şi chestiunea siriană, au marcat deja acţiunea politică oficială de la Moscova, Federaţia Rusă preferând să susţină în plan diplomatic cele două regimuri în faţa unor rezoluţii ale Consiliului de Securitate.

Nu ştim cum cetăţeanul rus va percepe această atitudine a Rusiei care va duce la continuarea atrocităţilor din Siria  şi dacă îl va percepe pe Putin ca un susţinător al unui regim criminal. Probabil că procentul nemulţumiţilor e prea mic pentru a da bătăi de cap stafului de campanie al lui Putin. Rusul s-a vrut întodeauna un mare cuceritor, drepturile omului nefiind un subiect care să ocupe un rol important în “agenda politică” a rusului de rând.

Armata rusă între discursul electoral şi realitate

Cum marea Armată a Federaţiei Ruse stă în mare parte pe un morman de fiare vechi era normal ca discursul viitorului preşedinte să se îndrepte spre această zonă.

În acest context în plină campanie elctorală Putin a anunţat cel mai vast program militar rus de redotare de după sfârşitul Războiului Rece, zic analiştii. Acesta vorbeşte chiar de investiţii în apărare de aproximativ 770 miliarde de dolari în următorii 10 ani.

Obiectivele programului de înarmare vizează crearea unei armate profesioniste, în care militarii să beneficieze de un pachet de avantaje „conform cu responsabilitatea socială a acestora”.  În spijinul său Putin afirmă că Rusia este obligată să-şi întărească potenţialul militar cât mai repede, având în vedere că în ultimii 30 de ani s-au pierdut mai multe cicluri de modernizare.

În declaraţiile sale pe marginea subiectului reînzestrării, premierul rus a vorbit şi de necesitatea modernizării apărării antirachetă, referindu-se la politicile SUA şi NATO din Europa de Est. Acesta consideră că un echilibru internaţional nu poate fi garantat decât de crearea unui scut rusesc de apărare – pe care Putin îl consideră scump şi ineficient – sau de dezvoltarea unor capacităţi ofensive care să protejeze potenţialul rusesc de retaliere. Putin propune o soluţie tehnică „eficientă şi asimetrică”.

Putin avertizează că acest proiect nu trebuie văzut ca o remilitarizare a Rusiei ci ca o iniţiativă necesară de modernizare a forţelor armate ruseşti, menit să relanseze şi economia. Crearea de mii de locuri de muncă pentru reconstrucţia complexului militar-industrial vor duce la creşterea economică iar cercetarea în domeniu militar va conduce şi la inovare tehnologică. (RIA Novosti)

“23.000 de miliarde de ruble vor fi consacrate în total pentru aceste obiective în următorul deceniu. Epoca prin care trecem necesită o politică determinată de întărire a sistemului de apărare aerian şi spaţial al ţării. Este politica SUA şi NATO în materia apărării antirachetă care ne împinge să facem asta”, a explicat Vladimir Putin, într-un articol publicat de Rossiiskaia Gazeta.

Putin a precizat chiar şi care vor fi direcţiile de reînarmare: “Forţele armate vor primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale moderne, amplasate la sol şi pe mare, opt submarine cu rachete balistice, aproximativ 20 de submarine de atac, peste 50 de nave de suprafaţă şi circa 600 de aeronave moderne, inclusiv bombardiere de generaţia a V-a, peste o mie de elicoptere, 28 de sisteme de rachete de tip S-400, 38 de sisteme de apărare aeriană Vitiaz, zece sisteme de rachete tactice Iskander-M, peste 2.300 de tancuri moderne, circa 2.000 de piese şi sisteme autopropulsate de artilerie, precum şi 17.000 de vehicule militare”, a precizat Putin.

Mai mult Putin a declarat că Rusia nu va face nici un pas în privinţa dezarmării nucleare, motivând că orice mişcare în această direcţie trebuie să fie generală şi cuprinzătoare (RIA Novosti). El a subliniat, de altfel, ca toate puterile occidentale ar trebui sa fie implicate în acest proces. “Nu putem merge la nesfârşit cu procesul de dezarmare în timp ce alte puteri nucleare continuă să se înarmeze”, a spus Putin.

Moscova contează pe o cooperare eficientă cu Washington-ul pentru a restrânge investiţiile în înarmare nucleară, a mai declarat Putin. Prim-ministrul rus a subliniat faptul că Rusia nu va renunţa la armele sale nucleare până nu va dezvolta arme convenţionale comparabile ca efect.

Putin a recunoscut că partenerii externi ai Rusiei “au un avans în faţa noastră în unele aspecte, mai ales în ceea ce priveşte armele ghidate de mare precizie”. Focoasele moderne convenţionale, acurateţea şi timpul parcurs până la ţintă “le fac comparabile, ca efect, cu armele de distrugere în masă”, a afirmat Vladimir Putin. “Vom renunţa la armele nucleare cand vom  dispune de asemenea sisteme, cu nici o zi mai devreme”, a declarat Putin. “Nimeni nu ar trebui să-şi facă speranţe în această privinţă”, a mai spus el.

 Cifrele din spatele discursului politic

Curat belicos ar spune oricine care nu ar lua în considerare faptul că Rusia dispune acum de un buget pentru apărare, conform Stockholm International Peace Research Institute, de 58.7 miliarde de dolari, cam 3.5% din cheltuielile pentru apărare la nivel mondial. Cifra e sub cea Chinei (119 mld dolari – 7.3%), Marii Britanii (59.6 mld dolari – 3.7%) şi Franţei (59.3 mld dolari – 3.6%). Iar dacă ar fi să vorbim de principalul competitor al Rusiei SUA (în viziunea putiniană n.a.) , acestea au un buget anual de 698 mld. dolari reprezentând 43% din totalul cheltuielilor pentru apărare la nivel mondial. Chiar dacă americanii îşi vor reduce treptat cheltuielile cu 10% în următorii 10 ani, ruşii vor rămâne încă departe.

De altfel, potenţialului economic al Rusiei va rămâne determinant în strategia lui Putin. Cu un PIB de 1500 de miliarde de dolari (conform datelor FMI, SUA are 14.500 miliarde de dolari) Rusia nu poate accede la cheltuieli militare relevante decât în condiţiile sufocării economiei şi a celorlalte investiţii. Subţirimea investiţiilor în înaltă tehnologie va fi mai mult ca sigur şi ea un handicap. Doar crearea unor parteneriate externe va putea să ducă la dezvoltarea unor noi categorii de tehnică capabile să facă, concurenţă produselor militare occidentale. De altfel se vede că Putin nu îşi îndreaptă atenţia şi spre sectorul nuclear domeniu care încorporează cea mai modernă tehnologie.

Putin ţar şi comandant suprem pentru 4 ani la Kremlin

Cu toate acestea, introducerea în discursul electoral a proiectului de reînzestrare a forţelor armate va conduce cu certitudine la regăsirea spiritului naţionalist al cetăţenului rus, mai atent la astfel de discursuri decât la cele legate de dezvoltări în plan democratic, social sau economic.

Probabil că acest lucru, alături de jocul geopolitic al Rusiei în Orientul Mijlociu, va determina electoratul rus să-l voteze încă din primul tur cu un procent de peste 50% iar aceasta fără a se apela la fraude grosolane de tipul celor petrecute la alte alegeri.

Va fi aceasta o confirmare a puterii de necontestat a lui Putin în spaţiul rus şi un cec în alb pentru următoarele mişcări ale acestuia în spaţiul de interes rus: Asia Centrală, Extremul Orient, dar mai ales Caucazul, Marea Neagră şi Oceanul Arctic.

 

Raul-Ciprian Dăncuţă,

raul.dancuta@infomondo.ro

26 februarie 2012

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.