Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Despre comandamente NATO, brigăzi multinaționale și Armata României

Saur II - o varianată de transportor pentru forțele terestre? foto romarm.ro

Saur II – o varianată de transportor pentru forțele terestre? foto romarm.ro

Odată cu summitul NATO de la Varșovia mult așteptatele decizii privind întărirea flancului est-european au devenit o realitate. Politicienii și media românească au anunțat totul ca pe o mare victorie. Militarii, mai reținuți în declarații, și-au arătat și ei satisfacția.

Pentru noi, înființarea unei brigăzi multinaționale NATO în România, brigadă aflată în subordinea comandamentului NATO de divizie înființat recent la București, reprezintă – ca să cităm oficialii români – un mare succes. Se pare că astfel, dorințele românilor de a avea un scut NATO cât mai aproape de ei, prinde contur.

Avem astfel un comandament de divizie NATO, o brigadă multinațională tot sub comandă NATO și mult-mediatizatul scut anti-balistic NATO cu baza de lansare a interceptorilor de la Deveselu. Din păcate, mult dorita flotă NATO de la Marea Neagră a rămas doar pe hârtie, la fel ca și mutarea unor unități americane pe teritoriul României.

În imagine, lucruruile arată bine. În schimb, ne dăm seama că, în realitate, lucrurile nu au suferit o îmbunătățire semnificativă. Dar să ne explicăm.

Un scut prea polititizat

Pornit ca o nevoie a americanilor de a-și proteja forțele, cetățenii și interesele din Europa de un atac balistic iranian, scutul a devenit o problemă mai amplă, fiind racordat interesele europenilor, rușilor și, de ce nu, ale românilor. Iranienii au cam fost uitați… Pentru a evita transformarea polemicii ruso-americane pe tema scutului într-o încordare bilaterală, americanii au avut abilitatea diplomatică să transfere gestionarea politică a scutului înspre NATO. Deja cele 26 de state europene membre NATO au devenit parte a problemei. În fapt, lucrurile nu s-au prea schimbat căci, până la urmă, cine deține cheia sistemului deține cu adevărat și decizia folosirii lui. Problema politică însă a fost transferată și cei care s-au terzit cu cartoful fierbinte în mână sunt europenii. Americanii și-au păstrat navele din Mediterana dotate cu rachete antibalistice ca principal mijloc de contracarare a unui atac balistic asupra facilităților americane din Europa.

O divizie NATO pe hârtie românească

Fără să fiu pamfletar cu o problemă de securitate atât de serioasă, încerc să înțeleg câtă securitate reală a adus României și flancului sud-est european înființarea acestui comandament. Până la urmă, vorbim de transformarea unui comandament de divizie românesc – Divizia 1 Infanterie Dacica – într-unul tip NATO, multinational.

Nivelul multinational este dat de cei 80 de militari din 11 țări NATO care au decis să participe la formarea comandamentului. Până acum, pe teren sunt doar 6 persoane. Cât despre celelalte 200 de funcții din totalul de 280, ele aparțin națiunii-gazdă, deci României. În momentul de față doar 143 de funcții sunt ocupate. E drept, până în aprilie 2018, când comandamentul trebuie să fie integral operațional mai este timp. Întrucât misiunea principală este de a conduce operațiile militare (activitățile militare la pace) din flancul sud-est european (mai precis de pe teritoriul României și Bulgariei), structurile care sprijină activitatea comandamentului sunt din România și Bulgaria. E drept acestora li se vor alătura în caz de nevoie și unități din alte state NATO, dar ar fi deplasat să ne închipuim că aceștia vor acționa mai repede decât românii și bulgarii.

Deci până la urmă tot românilor le va reveni principala misiune de a face față unui prim atac în acest flanc.  Ca urmare, unitățile ce pot fi comandate de Divizia multinațională de sud-est (HQ MND – SE) sunt cele care și acum compun structurile militare românești. Și aici intervine marea întrebare: pot fi acestea capabile să dea o ripostă hotărâtă ținând cont de dotarea precară a unităților. Oricât de bun e comandamentul, oricât de bine sunt aplicate procedurile, acestea sunt insuficiente, tot trupa trebuind să facă față agresorului, sau să-l descurajeze. Probabil decizia de a înființa și o brigadă multinațională derivă exact din această nevoie.

Brigada Multinațională sau la vremuri noi cu haine… vechi?

Un alt succes anunțat de politicienii români e înființarea unei brigăzi NATO în România. Termenul propus de militarii români e martie-aprilie 2017. Acest lucru ne induce deja cum va arăta marea unitate: o mare unitate existentă rebotezată … Bg NATO. Cum decizia s-a luat la summitul de la Varsovia e clar că bugetarea se va face cel mai devreme din 2017… .Cel mai probabi, lecția înființării HQ MND – SE fără a avea bani, nu a contat la fixarea termenului. Aici însă e vorba de mult mai mult și mă refer la echipamentele militare. Achizițiile de tehnică sunt o rara avis pentru forțele terestre române ele zăcând, cel mai probabil, între lipsă de voință, lipsă de bani și mai ales, lipsă de viziune. O spun tranșant pentru că apreciez că nu e posibil să aștepți ani ca să optezi pentru un tip de transportor, tanc sau alte categorii de tehnică indispensabilă. Sau să aștepți distrugerea industriei de apărare pentru a o … revitaliza! Componenta multinațională va fi asigurată de polonezi cu o companie, bulgari, cu un mic batalion, și, prin rotație, de un batalion american. Sunt invitați și alții, dar să nu ne facem iluzii. Deci grosul, tot românii îl vor da.

Noile unități NATO sau șansa de înzestrare a Armatei României

Dincolo de a sugera că deciziile NATO de întărire a flancului sud-est european sunt imporvizații vreau să scot în evidență că românilor li se oferă șansa să-și arate determinarea în a-și asigura propria securitate și prin aceasta și a partenerilor NATO. Dacă până acum am improvizat în ceea ce privește achiziția de echipamente militare (vezi achiziția de F-16 second hand și de fregate second hand) acum va veni vremea adoptării unor decizii majore: continuarea echipării aviației, a marinei, dar mai ales a forțelor terestre. Deja transportoarele, tancurile, artileria și camioanele sunt piese de muzeu. A venit vremea ca promisiunile politicienilor să fie onorate. A venit vremea ca armata să ceară și să renunțe la improvizații. Celelalte structuri de securitate românești au benficiat ani la rând de atenția decidenților, iar acum ar cam trebui să vină și rândul armatei.

Există acum o șansă derivată din oblogațiile asumate la summitul de la Varșovia. Mai e șansa oferită de dispariția de la conducerea MApN a unor politicieni de slabă calitate de tip Oprea, Dușa sau Atanasiu. Sperăm ca generalii să știe să-și argumenteze cererile și să nu se facă preș în fața liderilor politici de conjunctură. Banii sunt la fel de mulți sau de puțini ca de fiecare dată, provocările de securitate sunt însă mult mai vizibile, iar starea de înzestrare devine din ce în ce mai precară. E timpul ca acest trend să fie schimbat.

 

Raul-Ciprian Dăncuță, InfoMondo Militar

 

 

 

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

One Response to “Despre comandamente NATO, brigăzi multinaționale și Armata României”

  1. Trifon Gruju says:

    Dom’ Autor, EXACT!
    Semnalele ne spun ca am devenit nesemnificativi in politica externa si de rasu’ lumii in politica interna. Ne ocolesc marile proiecte economice tot asa cum nu avem atuuri in politicile de securitate TOCMAI din cauza celor care schimba palaria Mariei fara sa aduca una mai tinerica, mai zglobie si mai … atragatoare. http://strategyfiles.ro/2016/05/22/ro-in-unghiul-mort/