Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Remember-2 (Note şi însemnări 1996-1998)

1996

mai 1996

Trăim, probabil, perioada cea mai spectaculoasă a ultimelor secole. Trăim concomitent pacea şi războiul, închegări şi dezmembrări de alianţe, de naţiuni, de state. Dispar graniţe şi se trasează altele noi. Am senzaţia că ne aflăm într-un imens creuzet în care se topesc cristale vechi şi prind contur altele noi. În mod sigur vom fi prinşi pentru totdeauna într-o astfel de structură împreună cu gândurile, faptele ori ne-faptele noastre. Şi acolo, implacabil, prin corodarea firescă şi de neoprit determinată de trecerea vremii, vom deveni parte a prafului prin care vor păşi spre viitor, ori spre trecut, copii noştri.

Forţe tradiţional ostile sunt pe cale de a conlucra. Armamentele care au determinat atributul principal al secolului sunt pe cale de a fi distruse. Prieteni vechi, ce păreau de nedespărţit scot săbiile. Amenintările tradiţionale sunt înlocuite cu noi pericole, născute din acest halucinant dans de la nunta  regulilor cu  nelegiuirile.

Omenirea trăieşte o stare de buimăceală, de surprindere şi nehotărâre. Şi noi odată cu ea. Privim în jurul nostru şi înţelegem tot mai greu ce se petrece. Iugoslavia, Orientul Mijlociu, Transcaucazia, subcontinentul indian, Coreea, China, imensitatea slavă, arida Africă şi America Centrală sunt zone de durere în corpul atât de zguduit de convulsii la Omenirii.

Ca martor, ca observator atent şi ca parte a acestei stări de fapt nu pot să nu mă întreb: ce se întâmplă cu inteligenţa, cu judecata, cu raţiunea noastră? Ce se întâmplă cu credinţa?

Pare că întregul sistem al valorilor morale îşi pierde sensul.

*

11 iunie 1996

Am fost atât de naivi încât am crezut că sfârşitul, declarat, al războiului rece concomitent cu explozia imperiului sovietic şi aspiraţiile reînoite de democraţie ale ţărilor europene vor aduce pacea. Dispăruseră cele două tabere. Nu mai stăteau faţă în faţă cei doi duşmani, superputeri militare gata să declanşeze un nou şi distrugător război mondial. Politicieni, observatori şi analişti până mai ieri sceptici, susţinători ai ideii de îngrijorare generală, au devenit brusc radioşi şi optimişti. Războiul rece s-a încheiat! S-a declarat începutul unei noi ere, a democratizării estului. Începuse epoca păcii perpetue.  Optimismul lor a molipsit  întreaga lume. Cum să se lupte între ele democraţia vestului cu democraţia estului? Viitorul nostru este unul fericit. Bun venit, pace eternă!

Se uita, ca mai totdeauna după sfârşitul unei perioade tensionate, trista  învăţătură a istoriei: nu pacea este starea de continuitate a omenirii, ci războiul!

Am elemente care să mă fac să cred că este posibil ca o cumplită bănuială să se dovedească amară realitate: al treilea război mondial să fi izbucnit deja, imediat după terminarea celui de al doilea. Mă gândesc la ceea ce spunea acum zece ani, în 1986, şeful Serviciului de Documentare Externă şi Contraspionaj din Franţa, Contele de Marenches şi înclin să-i dau dreptate: „Să nu credeţi că izbucnirea celui de al treilea război mondial va fi marcată de explozia primelor arme nucleare. Războiul a început de mult. Ne aflăm chiar în miezul acestui conflict, dar nu o ştim, pentru că el nu îmbracă formele şi aparenţele exterioare ale războaielor clasice de odinioară. Singurele evidenţe militare ale acestui război sunt conflictele locale sau regionale.. Aş mai adăuga terorismul…”

Desigur, nu-l putem crede pe cuvânt pe şeful SDECE francez! Ne putem convinge singuri trecând în revistă doar principalele conflicte post războiul doi mondial: 1945-1948, cu rezonanţe şi azi, Israel-Palestina; 1950-1953, Coreea; 1957-1975, Vietnam; 1970-cu prelungire până azi, Liban; 1967,1973, 1982, arabo-palestinian; 1990-1991, intervenţia din Golf; 1990, Nagorno-Karabah; 1992-până azi, Bosnia Herţegovina;

Războaie de toate felurile. Determinate de interese politice, economice, etnice ori religioase.

Nu, nu s-a terminat! La ceea ce am enumerat putem adăuga conflictele, războaie mai mici ori mai mari, din nordul Indiei-sudul Chinei, Bolivia, vestul Indiei-Pakistan, Cipru, Sri Lanka, Burundi, Africa centrală şi de sud etc.

Conform lui Alvin Toffler „În ultimii ani s-au cheltuit aproape un trilion de dolari anual (sn) în scopuri militare”… Toţi aceşti bani au alimentat războiul. Poate, cel de al treilea război mondial.

Teo Palade

15 iunie 2010

articol preluat de pe TeoPal blog

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.