Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

De ce urãsc armata, preşedintele şi premierul

Sunt vreo douã motive simple. Primul motiv, comun ambilor, este acela cã, fiind membri activi ai aplaudacilor de partid de dinainte de ’89, cei doi şi-au vãzut visurile de mãrire ameninţate serios în decembrie ’89. Au tras o spaimã de moarte! Din cauza cui? Din cauza armatei, care n-a fãcut ce ar fi vrut ei şi şefii lor. De atunci mocneşte în ei o urã fãrã de margini faţã de orice este militar. Iar acuma, când au pus ghiarele pe putere, li se pare cã e momentul sã-i pocneascã pe nemernicii de militari. Le taie soldele şi, ca sã-i înveţe minte, le aruncã în faţã aceastã chestie chiar şi atunci când îi trimit la inundaţii, sã salveze oameni. “Duceţi-vã la inundaţii, cã noi tot vã tãiem soldele!” le-a aruncat voios în faţã premierul, acum. vreo douã zile, parcã fãcându-le în necaz. Si, întrucât ãia care le-au periclitat lor viitorul în ’89 au cam îmbãtrânit, atunci trebuie cotonogiţi acolo unde se aflã acuma, adicã la pensie. Sho pe ei!

Al doilea motiv este parţial comun şi are legãturã cu propriile cariere militare. Premierul a rãmas caporal în rezervã, cred. Nu asta îl deranjeazã, ci faptul cã atunci când era în armatã n-a fost în stare sã ajungã sergent, dar nici sã rãmânã soldat. El, de fapt, fusese fãcut caporal pentru cã era un adevãrat pericol sã fie lãsat soldat, întrucât soldatul este un om pe care te poţi baza. Doar proştilor li se pãrea cã soldatul nu gândeşte! Or, premierul nu ştia decât sã repete ca un papagal ceea ce ziceau şefii. Aşa cã l-au fãcut “repetitor” de ordine. Nici sergent nu-l puteau face, pentru cã şi ãla ar fi trebuit sã gândeascã! Aşa cã, amãrâtul a rãmas caporal, mãcinat de sindromul românesc al celui care ar fi vrut sã-i reguleze şi el pe ãilalţi, aşa cum au fãcut alţii cu el, dar n-a mai apucat.

La preşedinte chestiunea este în alt plan. Preşedintele le-a spus celor ce conduc asociaţiile rezerviştilor cã el este colonel în rezervã. Puţini au sesizat adevãrul grãit de el! Cãci, marinar fiind, dacã ar fi urmat avansãrile fireşti armei de care aparţinea, ar fi trebuit sã fie comandor în rezervã. Colonel este un grad specific altor specialitãţi, mai mult sau mai puţin militare! Pe de altã parte, preşedintele ştie cã a semnat o cãruţã de decrete pentru avansarea la gradul de general a vreo douãşpe garnituri de tren cu oameni proveniţi din cele mai variate specialitãţi, care mai de care mai militare, cum ar fi zarzavagiu, pingelar, brancardier şi altele similare. Pãi cum dracu sã nu te apuce dracii când vezi cã nimeni nu ia iniţiativa sã te propunã şi pe tine la avansare? La gradul de general, normal! Cã nu poţi ajunge amiral, provenind din colonel! Aşa cã, cei care se tot mirã şi se tot întreabã de unde provine ura visceralã a celor doi împotriva armatei, mai bine s-ar uita la meciurile de la Campionatul Mondial de Fotbal. Cãci, oricum, asemenea sentimente înãlţãtoare nu se mai pot curãţa din om decât cu tratamente naturiste. Cum ar fi zeama de cazma, de exemplu?

Scris de … Altfel

Vineri, 02 Iulie 2010

Etichete: ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

8 Responses to “De ce urãsc armata, preşedintele şi premierul”

  1. radu says:

    Scurt si adevarat. Felicitari.

  2. micutzul says:

    Interesanta ideea dar nu comentez fiindca cei doi imi provoaca greata.

  3. eu says:

    zvonurile sunt ca, fiind plecat pe care, base nu a gasit acasa numai un soldat care sa-i tina locul, ci un intreg pluton

  4. eu says:

    zvonurile sunt ca, fiind plecat pe mare, base nu a gasit acasa numai un soldat care sa-i tina locul, ci un intreg pluton

  5. radu says:

    Si crezi ca “atletul” boc nu se poate sa fi patit ceva identic? Cu singura deosebire ca el probabil era sub pat, fiindu-i frica sa iasa.
    Poate c-o fi ceva adevar in bancul asta:

    Basescu: Mai Boc, da-mi un chil de palinca, ma, pana o fac p’amea.
    Boc: ia dom’presedinte, ca doar suntem preteni.
    Basescu, dupa doua zile: Mai Boc, mai da-mi un chil de palinca ma, ca n-am reusit s-o fac.
    Boc: Ia dom’presedinte, ca o s-o faci azi-mane si dumneata.
    Basescu dupa o saptamana venea spre poarta lui Boc care era la masa cu nevasta-sa. Boc il vede de la departare si-i zice nevestei: Tu, Ana, daca vine Basescu la noi, zi-i ca nu-s acasa (si se baga sub pat).
    Vine Basescu si zice: Ziua buna, Ana! Ziua buna, domnu’presedinte. Boc unde-i? Nu-i acasa, zice ea. Eu am venit cu alea doua chile de palinca si cu inca o jumate sa ne cinstim ca-ntre pretini din palinca noua.
    Daca Boc nu-i aci, ne-om cinsti doar noi.
    Se cinstesc, se-ncalzesc, se suie-n pat si s-apuca de treaba. Boc de sub pat aude, simte oarece si cugeta adanc:
    Tui mama ei de treaba! Ce sa fac? Pusca am, gloante am, dar nu-s acasa.

  6. Gourkha says:

    In aceste zile, jandarmi, militari, politisti sunt de 12 zile prin noroaie, nemancati si nedormiti. Oricat muncesc primesc aceiasi bani, pot sa inoate la Dorohoi si jumatate de an, eventual li se dau 2 zile libere si atat. Cum sa contribuie mai mult la pensii daca primesc aceiasi bani? Macar inainte, statul le recompensa cumva aceasta discriminare, le dadea un drept la pensie asa-zis speciala, le dadea ceva, acum nimic? Deja din ce in ce mai multi militari, jandarmi etc. se gandesc la demisii. Nu merita! Sa mearga partidul la inundatii!

  7. ionut pelican says:

    V-ati gandit careva domnilor militari activi , ce pensii ve-ti avea la trecerea in rezerva , daca apucati sa treceti la pensie din armata?

  8. Alex says:

    Am un unchi care a facut armata la Otopeni pe timpul revolutiei, multi dintre camarazi i-au murit, el a avut sansa si a scapat. Carnet de revolutionar nu a primit pentru ca era soldat si era obliogat sa-si faca datoria. Altii erau ascunsi pe sub pat si acum sunt mari luptatori pentru libertate. Demisia nu este o solutie. Solutia este alta, trebuie doar sa-si dea seama ca armata este o forta considerabila si alaturi de biserica are increderea totala a populatiei. Eu cred ca juramantul de credinta fata de tara se aplica si impotriva dusmanilor din interior.