Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Despre aviaţia română de ieri şi de azi, despre ARPIA şi proiectele sale în interviul cu Laurenţiu Buzenchi

Laurenţiu Buzenchi - preşedinte ARPIA Cluj

Laurenţiu Buzenchi – preşedinte ARPIA Cluj

Laurenţiu Buzenchi este actualmente preşedinte al Asociaţiei Române de Propagandă şi Istoria Aeronauticii filiala Cluj, fost pilot militar pe elicoptere, ieşit în rezervă cu gradul de căpitan comandor, executând peste 3700 ore de zbor de-a lungul carierei şi toată gama de misiuni militare şi civile, pilot clasa 1 şi de încercare, instructor în toate condiţiile meteorologice. Un pilot de excepţie al elicopterelor militare de la noi, a făcut parte din CADA – Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei, în 1990. A pregătit în cariera sa, de aproape 30 de ani, peste 100 de piloţi de elicopter. Având oportunitatea de a-l întalni în cadrul simpozionului “Centenarul Aviaţiei Române”, desfăşurat în perioada 8-10 iulie, i-am adresat câteva întrebari:

Întrebare: Pe site-ul oficial al ARPIA am regăsit principalele misiuni şi obiective ale Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii. În ce masură consideraţi că veţi reuşi să îndepliniţiţi aceste misiuni şi prin ce metode?

Răspuns: În primul rând trebuie să vă spun că adunarea generală de constituire a ARPIA CLUJ a avut loc pe 17 mai 2013, iar statutul juridic este încă în analiză la Judecatoria Cluj-Napoca. Resursele financiare sunt extrem

ARPIA la Flotila 71 Av

ARPIA la Flotila 71 Av

de mici faţă de obiectivele pe care ni le-am propus în statut. Totuşi am organizat deja, dupa cum ştiţi, un simpozion intitulat “Centenarul Aviaţiei Romane”, pe care l-am numit itinerant. Acesta s-a desfăşurat luni 8 iulie la Flotila 71 Av, de la Câmpia Turzii, marţi 9 iulie în Sala Unirii din Alba Iulia şi la Bistriţa, în sinagoga – care se află în administrarea şi întreţinerea Consiliului Judeţean, şi miercuri 10 iulie la Cercul Militar Cluj Napoca. Cu acest prilej am identificat pasionaţi de aviaţie şi am pus bazele unor sucursale ale ARPIA CLUJ. Avem în intenţie ca în 2 ani să creăm sucursale în toată Transilvania, să canalizăm energiile celor care iubesc aviaţia – de fapt singura condiţie de îndeplinit ca viitor membru al asociatiei noastre – în atingerea obiectivelor propuse în statut.
 Deja s-au propus nişte acţiuni ARPIA: organizarea unor spectacole aeriene împreună cu aerocluburile locale, susţinerea de activităţi de promovare a aviaţiei prin simpozioane, conferinţe, expoziţii de fotografie, medalii, diplome şi însemne de aviaţie, lansări de carte. În luna octombrie vom susţine un ciclu de conferinţe privind gestionarea spaţiului aerian şi a celui cosmic, avâandu-l invitat special pe dl. Gl. Mr. Dr. Dorin Dumitru Prunariu.
Împreună cu Consiliul Judeţean Cluj ne-am propus crearea unui muzeu al aviaţiei şi a unui monument închinat “Escadrilei din ceruri” la Cluj-Napoca. Am solicitat în acest sens de la Ministerul Apărării Naţionale şi de la Ministerul Transporturilor aeronave cu resursa de zbor expirată dar care pot

ARPIA la Bistrita

ARPIA la Alba Iulia

constitui exponate într-un viitor muzeu. Deocamdată răspunsurile primite nu sunt încurajatoare dar sunt convins că prin ambiţie şi perseverenţă vom depăşi toate obstacolele. Cel mai greu cred că este ca toţi politicienii, autorităţtile clujene, oamenii de afaceri,  să depăşească pragul ideologic şi al ambiţiilor personale şi să-şi unească eforturile pentru locuitorii urbei noastre. Condiţiile sunt extrem de favorabile: “Cluj-capitală europeană a tineretului în 2015”, candidatura pentru “Cluj – capitală culturală europeană” în 202. Voinţă politică să existe că bani se vor găsi …

Î: Care consideraţi că sunt principalele calităţi care vă recomandă în îndeplinirea funcţiei dumneavoastră?
R: Este o întrebare dificilă. Mi-e greu să vorbesc despre mine. Dacă membrii ARPIA CLUJ m-au dorit în fruntea lor, cred c-ar trebui să-i întrebaţi pe ei.

I: Care credeţi că va fi viitorul aeronauticii şi cum consideraţi că aceasta va evolua?
R: Intrebarea este foarte generală şi nu ştiu dacă vă referiţi la nivel mondial sau doar în România. Pe scurt o să vă răspund pentru ambele cazuri. Este limpede pentru oricine că o parte tot mai  importantă din viitorul omenirii va fi aero şi astronautica. Transportul de pasageri şi mărfuri va creşte în ritm alert, poate chiar exponenţial. Aviaţia de luptă va cunoaşte o dezvoltare fără precedent mai ales prin robotizarea aeronavelor care desfăşoară misiuni de luptă în condiţii de pericol maxim.
În România ne dorim să continuăm tradiţia de creare şi construcţie de

ARPIA la Bistrita

ARPIA la Bistrita

aeronave în cooperare cu alte state dezvoltate pentru că este o activitate deosebit de costisitoare şi este necesar ca industriile de vârf să asigure materiale, echipamente, tehnologii. Din păcate dacă în 2-3 ani nu vom relua producţia aeronautică de masă, vom pierde tradiţia şi o dată cu ea şi specialiştii în domeniu. Poate avea succes pentru că iată Aerostar Bacău, cu toate greutăţile create de crize (de personal, de comenzi, de indolenţa  celor care au pus pe butuci industria românească, etc.) a reuşit prin calitatea personalului şi a manageriatului performant să dezvolte capacităţtile de producţie, să le modernizeze şi să exexute subansamble inclusiv pentru AIRBUS.

I: Consideraţi că Romania este sau ar putea fi un promotor al culturii aeronautice?
R: La aceasta întrebare am răspuns parţial. Tradiţia României în aviaţie este

ARPIA la Cluj-Napoca

ARPIA la Cluj-Napoca

recunoscută de mulţi pe plan mondial. Înregistrăm însă un moment de decădere evident. Totuşi prin participarea la activităţi de promovare a aviaţiei în ţară şi mai ales în străinătate am putea încet şi sigur să schimbăm impresia nu tocmai măgulitoare,  care a fost creată parcă în mod voit de “cozi de topor” şi cei care nu sunt interesaţi ca România să redevină admirată, respectată şi de ce nu “de temut” în cercetarea ştiinţifică, realizări tehnice, nivel de educaţie şi cultură.

I: Care este contribuţia actuală a românilor la dezvoltarea aeronauticii naţionale şi mondiale, şi care consideraţi că sunt principalele impedimente care intervin în acest proces?
R: După părea mea nu mai există o actiune concertată în dezvoltarea aeronauticii româneşti. Institut de cercetări în domeniu nu ştiu dacă mai există. Lipsa acută de finanţare şi-a pus amprenta precum şi indiferenţa  autorităţilor la greutăţile întâmpinate de cercetarea şi  industria de profil. Tehnica de aviaţtie înglobează extrem de multă inteligenţă şi tehnologie şi  laboratoare pe măsură. Este extrem de greu să produci toate componentele unei aeronave complexe. De aceea cooperarea în domeniu este de dorit.

I: Mai există la ora actuală tineri cu un real interes faţă de Aviaţia Română, atât civilă cât şi militară?
R: Răspunsul este cu certitudine unul pozitiv. Pentru documentare vă invit să vă interesaţi la Aeroclubul României vizavi de cifrele de şcolarizare care sunt publice. Adăugaţi încă aproximativ 200-300 de tineri care se pregătesc anual în cadrul unor aerocluburi private. La Academia Forţelor Aeriene de la Braşov cifra de şcolarizare este mică, potrivit nevoilor Armatei române, dar numărul de candidaţi este constant mare. La simpozionul organizat de ARPIA CLUJ au participat aproximativ 300 de persoane deşi este vacanţă, concediu …   Românii au chemare spre zbor. Procentual, din numărul celor care încep activitatea de zbor în mod organizat, peste 80% ajung la performanţă.

I: Cum vedeţi aviaţia militară română din momentul actual, din perspectiva înzestrarii respectiv a pregătirii piloţilor?
R: Din păcate aviaţia militară română se află cred, la cel mai jos nivel de dotare de când există. Resursele de zbor ale aeronavelor de vânătoare se apropie îngrijorător de zero. Pregătirea piloţilor, a tehnicii, asigurarea logistică este precară. Incapacitatea politicienilor de a înţelege fenomenul militar şi de a respecta obligaţiile asumate la intrarea în NATO, crează pemisele unor evenimente nedorite care pot pune în pericol atât capacitatea de apărare a ţării cât şi producerea  unor evenimente tragice, incidente, accidente sau chiar catastrofe aeriene.

I: Ce aţi schimba daca aţi putea în aviaţia şi aeronautica română actuală?
R: Dotarea cu tehnica de lupta performantă, asigurarea fiecărui pilot a unui număr de ore de zbor  similar cu cele ale statelor din NATO, echipamente şi aeronave performante, condiţii de trai decente ale intregului  personal, salarizare corespunzatoare efortului şi pericolului asumat, asigurarea “lipsei de griji” cotidiene.

Va mulţumesc!

 

Bianca Simion, InfoMondo Militar

Etichete: , ,


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.