Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Imaginea Armatei Române văzută prin ochii unui tânar

În această iarnă am împlinit 23 de ani, vârstă care îmi conferă eligibilitatea de a scrie acest articol. Menţionez ca fac parte din prima generaţie pentru care satisfacerea stagiului militar nu a mai fost obligatorie. Fapt pentru care am ales să nu activez în domeniul militar, postându-mă astfel în categoria din care fac parte majoritatea tinerilor de vârsta mea. De aceea spectrul de viziuni care îmi determină imaginea asupra Armatei Române este unul comun, alimentarea cu informaţii privind domeniul militar fiind făcută în principal din sursele de presă şi din vagile experienţe personale, directe sau indirecte.

Ce poate arăta frumos la o măsea cariată?

Aflându-se într-un cadru aprig disputat în ultima perioadă, imaginea Armatei Române suferă încă o lovitură datorită modificărilor legislative efectuate de către Guvernul României asupra normelor de calcul a pensiilor fostelor cadre ale MApN. În presa ultimilor ani, informaţiile care ne sunt prezentate vis-a-vis de Armata Română conturează un decor negativ, de la cel mai jos la cel mai înalt nivel. O consistentă parte vizează scandaluri, corupţie, nepotism, legiferare ambiguă, reduceri de pensii, tăieri de salarii şi de sporuri, contracte păguboase. Faptul că toate aceste caracteristici se regăsesc în definiţiile statelor slabe, a democraţiilor periferiale, face doar să ma întreb ce poate arăta frumos la o măsea cariată?

Câtă încredere mai putem avea într-o Armată îngândurată şi pesimistă?

Un cadru militar, în munca pe care trebuie să o presteze, are nevoie de o bună capacitate de concentrare pentru a lua cele mai bune decizii strategice, tactice şi operaţionale în cele mai scurte perioade de timp. Presiunea psihiologică exercitată de nemulţumire, de salarii reduse, de grija zilei de mâine, de instabilitate economică, aduce din start o bilă neagră de imagine cu repercursiuni directe asupra încrederii. Vouă câtă încredere vă poate oferi un garant al Constituţiei posomorât, îngândurat, pesimist? Tot atâta cât îmi exprimă mie dezamăgirea omniprezentă exprimată de chipul unui “camarad” în varsta de 26 de ani, cadru militar.

Tot în rândul apropiaţilor de vârstă, a colegilor mei de generaţie, potrivit declaraţiilor lor, Armata României este vazută drept un sistem învechit, plin de comunişti, corupt, cu bube mari în sistemul de administrare şi conducere,  unde avansările se fac pe principiul “şpăgilor” şi al “nepotismului”.

Accederea României pe hârtile NATO şi UE, două Organizaţii Internaţionale înfăptuite chiar de către “părinţii” democraţiei, nu mai reprezintă în imaginea colectivă niciun garant pentru buna legiferare şi administrare a instituţiilor după sistemul şi valorile democratice. “Mândria ţării” de azi, adolescenţii de ieri, priveam aderarea la NATO şi UE ca pe o mare barcă de salvare, Arcă a lui Noe, dar mai putem spune doar atât: a fost un vis frumos.

Realitatea unei imagini

Asta e imaginea Armatei, creată de actualii guvernanţi. Nu spun că este reală. Dar tăcerea perpetuă a comunicatorilor Armatei face ca, în conştientul public, ea să capete o anumită doză de soliditate: dacă nici militarii nu o contrazic, înseamnă că aşa este! Nu-i aşa?

Ciprian Sasu, 19 ianuarie 2011
Masterand, program masteral: Studii de securitate
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Universitatea din Bucureşti

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

7 Responses to “Imaginea Armatei Române văzută prin ochii unui tânar”

  1. cocorul says:

    Va salut!
    Si pe vremea lui Ceausescu si acum au fost si sunt cadre militare care nu au facut si nu fac cinste statutului de militar. In marea lor majoritate insa, militarii de cariera isi iubesc arma si specialitatea pe care si-au ales-o, sunt oameni pregatiti, cu o buna educatie, disciplinati. In scoala militara, cu cateva exceptii, au ajuns tinerii cei mai pregatiti. Ulterior, viata, anturajul, a facut ca unii dintre colegii nostri sa se abata de la regulile stricte ale serviciului militar. Aceasta problema o gasim in toata lumea.
    Pe vremea lui Ceausescu, Armata s-a zbatut din rasputeri sa reziste atat sistemului politic, cat si celui impus de organul propriu de securitate.
    Acum nu vezi ca este mult mai greu? In sensul ca politicul a “tavalit” aceasta institutie, iar organismele de “siguranta” au mijloace mult mai performante ca “sa-ti inchida gura” daca misti in front.
    Armata Romaniei traieste acum o drama. Cadrele active sunt “lovite” atat din interior, de cei pe care i-ai amintit tu (cei ajunsi pe pile in functii de conducere), cat si din exterior de proprii cetateni, care ii vad in postura de “trantori”, care nu stiu altceva decat sa-i tavaleasca prin mocirla pe bietii soldati si sa le manance mancarea adusa de acasa.
    Eu cand am trecut in rezerva, am avut sentimentul ca populatia nu ne mai privea ca in primii ani de dupa 89, ci se uita piezis la noi zicand:”ia uite ai dracului si astia, iau o caciula de bani si nu fac nimic!”.
    Explicatii sunt multe nu le dezvolt aici. Insa, ceea ce doresc sa spun este tristetea care ma apasa vazand ca Armata Romana este ranita, sfasiata in fiecare zi de hienele clasei politice, privita ca un “starv” de o mare parte a populatiei. Chiar am vazut unele comentarii pe diverse forumuri:ce ne mai trebuie noua armata, de cine sa ne aparam, cu cine sa ne luptam?
    Ca fost cadru activ al Armatei Romane, privesc cu speranta spre generatiile mai tinere, ca va veni o vreme cand Armata Romana va fi pusa iarasi la locul de cinste pe care l-a meritat dintotdeauna.

  2. cititor says:

    Tanarul Ciprian Sasu are dreptate in multe privinte.Armata a fost si este perceputa in mod diferit,nu este o institutie perfecta organizatoric,al stabilirii atributiilor ca urmare a aducerii ministrului civil, al comportamentului cadrelor..samd. Am trait incepand cu 1990 o perioada in care lucrurile mergeau spre bine,cu tendinte vizibile de racordare la NATO sub toate aspectele. Dupa intrarea si in UE lucrurile au luat-o razna: cadrul normativ este realizat de o maniera care permite accesul celor slabi ,pe alte criterii decat profesionale;s-au deschis portile angajarilor pe filiera indirecta si accesul pe pile in randul tuturor categoriilor de militari;au fost inlaturate criteriile stricte ,clare de promovare,de incadrare si ocupare a functiilor;nu se fac corect verificarile periodice pentru a se stabili cine indeplineste conditiile de ramanere in sistem….pot continua.De cand cu Oprea ministr suntem pe tobogan.

  3. arti 78 says:

    Tanarul este alaturi de noi, deoarece studiaza la o facultate care are legatura cu actualul nostru statut impus de ordinara lege 263, respectiv primitori de ajutor de stat

  4. Rumanu says:

    Am mari rezerve fata de identitatea, varsta si studiile acestui tanar domn. Nu vreau sa fac o analiza pe text a acestui articol ci doresc sa ii transmit acestui tanar ca ceea ce a scris este doar parerea lui. Sigur, poate ca mai sunt si altii care impartasesc aceste idei, DAR nu aceasta este adevarata imagine a Armatei Romaniei, stimate domn. Nu uitati ca aceasta institutie a fost, este si probabil ca va fi in topul increderii tuturor romanilor. Parca mai multa credibilitate dau unor oameni de inalta tinuta din aceasta greu incercata tarisoara care au o parere total diferita de a dumneavoastra fata de Armata. Va respect opiniile insa nu sunt de acord cu ele.
    RESPECT TUTUROR!

  5. Ciprian SASU says:

    Domnule Rumanu,
    O sa fac eu o analiza pe text. Inca din titlu se poate observa ca cele scrise reprezinta o imagine particulara, desi ma indoiesc ca sunt eu o bila neagra intr-o mare de bile albe. In text mai poate fi gasita si o anumita categorie de varsta. Ca o fi sau nu cea reala, macar avem ocazia sa fim carcotasi. Cat priveste credibilitatea institutiei, nu am spus ca aceasta institutie nu este in topul increderii, pentru ca, obiectiv privind actuala situatie din Romania, care alta ar putea fi? Ceea ce vroiam sa subliniez este ca, ingandurarea si pesimismul ifluenteaza rezultatele muncii unui om si, avand in vedere ca vorbim despre o institutie publica, in calitate de cetatean am dreptul sa imi exprim ingrijorarea cand o situatie poate creea repercursiuni asupra prezentului si viitorului.
    In ceea ce priveste grea incercata tarisoara, expresie care isi gaseste esenta (privind in trecut) de mai bine de 2000 de ani, care a fost aportul unui om de inalta tinuta ca domneavoastra in a schimba aceasta reala situatie?
    O sa va raspund tot eu. Aportul dumneavoastra a fost pentru a mentine aceasta situatie, decredibilizand un tanar de 23 de ani prin MARILE rezerve privind identitatea, varsta si studiile subsemnatului. In cazul in care datele personale sunt false, mai pot vedea doar doua motive pentru a scrie acest articol. Primul ar fi plictiseala, ceea ce se exclude din start avand in vedere contextul in care ne aflam, iar al doilea, comanda politica.
    Ce doriti sa insinuati?

  6. Nimeni says:

    “Repercusiuni” nu “repercursiuni”… greseala repetata in textul articolului si in comentariul dvs.
    Efectele asupra prezentului le-am vazut cu totii pe parcursul anului 2010 cand accidentele de munca s-au inmultit in Armata iar, in aceasta meserie, rar ai ocazia sa gresesti de doua ori.
    Asupra viitorului se poate discuta. Armata are un oarecare rol (mai mult sau mai putin direct) in asigurarea viitorului, dar puterea de a influenta cursul acestuia rezida in alta parte.
    Un articol onest… pacat ca nu ati dus ideile pana la capat.

  7. Rumanu says:

    Acum am inteles cine este acest “tanar de 23 de ani”. Cer scuze daca am deranjat. RESPECT TUTUROR!