Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Interesul Naţional, mai presus de orice pentru Armata Română!

Armata Română intrând in Cernauti in 1941 Foto: Muzeul Militar Naţional

E vremea ca un nou 25 octombrie să ne readucă aminte, nouă românilor, de Armata Română. Instituţia fundamentală care a fost chemată de atâtea ori să pună în operă ceea ce marii oameni de stat, români, au visat pentru România, sau să salveze ţara de neputinţa cârmuitorilor ei.

Căci cum ar fi putut fi realizată Independenţa fără ca opinca dorobanţului comandat de elita ofiţerimii româneşti să nu oblige oastea turcă a lui Osman Paşa să-i recunoască superioritatea? Sau cum ar fi putut fi realizată Unirea ce Mare fără ca tăişul baionetei româneşti să nu-şi arate forţa la Neajlov şi Oituz la Mărăşti şi Mărăşeşti şi mai apoi în Basarabia, Bucovina şi în pusta maghiară.

Dar oare ce s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi existat Armata română, după ciuntirea “trunchiului” ţării din 1940. Gloria ce azi o revendicăm când vorbim de implicarea în cel de-al Doilea Război Mondial se datorează tot Armatei. Ea a salvat onoarea unei naţiuni încercate de vicisitudinile vremii de umilinţa desfiinţării statalităţii şi ocupaţia străină.

Din păcate, Armata română nu a fost pregătită să ducă lupta cu duşmanul din interior, mai perfid şi mai lipsit de scrupule, plătind astfel cu sânge naivitatea de a crede că Interesul Naţional e mai presus de luptele politice pentru putere.
Astfel, întreaga elită militară – care a adus glorie României în est şi în vest – a sfârşit în puşcăriile comuniste sau pe drumurile deznădejdi.

Erau vremuri noi pentru care Armata nu a fost niciodată pregătită. Ea era a poporului. Din el se trăgea şi pentru el lupta.

A trebuit să treacă decenii pentru ca Armata să redevină ceea ce a fost. Cu umilinţa strângerii recoltelor, a săpării de canale sau a scosului de cărbune din minele României. Tăcut, şi-a făcut şi această datorie. Poate prea tăcut…

Prăbuşirea comunismului a prins-o din nou nepregătită, dar în mijlocul evenimentelor. A reuşit să păstreze totuşi echilibrul într-o ţară plină de oameni pentru care Interesul Naţional însemna cu totul şi cu totul altceva. Spre lauda ei, tăcând, înghiţind umilinţe a reuşit să asigure României scutul de care avea nevoie.

Ar fi fost oare posibilă o aderare la NATO fără ca Armata să nu se implice imediat în realizarea dezideratului naţional? Cu siguranţă, NU! Interesul naţional a fost astfel servit cu demnitate şi dăruire, militarii morţi prin ţări străine fiind dureroasa mărturie.

Uitată în mare măsură de la masa bucatelor îmbelşugate, Armata cu siguranţă îşi va face şi pe mai departe datoria faţă de Ţară, cu demnitate şi dăruire. Cu certitudine, va şti “să se ţină departe” de cei care cu meschinărie vor să o atragă în jocul politic murdar.

Va trebui să-şi păstreze demnitatea pentru a tezauriza ceea ce este frumos la poporul pe care-l serveşte. Acel loc va trebui să fie – poate părea mult-spus – imaculat, departe de politicul murdar şi vulgar.

Armata va trebui să ştie că Interesul Naţional a fost şi trebuie păstrat de instituţia care a fost alături întotdeuna de poporul său şi nu de cei care clamează patriotismul în scopuri mici, politicianiste şi vremelnic.

La mulţi ani, militari ai României! Cinste vouă pentru cum vă serviţi ŢARA!

Raul Dăncuţă, 25 octombrie 2011

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

One Response to “Interesul Naţional, mai presus de orice pentru Armata Română!”

  1. COLONELUL says:

    La multi ani,dragi colegi rezervisti si activi. Sa nu uitam unul de altul SI SA NE UNIM DIN NOU FORTELE PENTRU A IESII DIN STAREA DE UMILINTA IN CARE NE-AU ADUS VREMELNICII POLITICIENI. TREBUIE SA NE RECASTIGAM DEMNITATEA PRIN FORTELE NOASTRE NU CU UNUL CA BOC SI AI SAI( nu stiu nici macar data eliberarii ROMANIEI IN CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL)