Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Mai în glumă şi mai în serios despre recalculare şi revizuire

Butonez telecomanda. Găsesc un post si pe manşeta superioară a ecranului TV citesc: “De ce cresc doar pensiile militarilor? Iată ce nu se spune “prostimii”. Mă întreb şi eu, ce doamne iarta-mă, nu se spune? Şi-mi propun să aflu răspunsul. În direct, îşi spun părerile cei care prind linia telefonică liberă. Alţii transmit SMS-uri care pot fi citite deoarece sunt afişate pe ecran. Cineva afirmă că “emisiunea este o manipulare”. Lucrul stârneşte interesul celui care conduce “ostilităţile” şi este contactat telefonic acest “cineva”. Este un pensionar militar care încearcă să clarifice faptul că RECALCULAREA pensiei a dus la scăderea acesteia. Şi se discută de RECALCULARE şi iar de RECALCULARE, ca pentru nu ştiu cine,  RECALCULAREA a avut ca baza o vechime de 45 de ani cand el are vârsta de doar 43 de ani. Si iar RECALCULARE în sus, RECALCULARE în jos.

Nu ştiu ce s-a vrut prin această emisiune – poate e vina mea că nu am văzut-o integral – sau măcar până la sfârşit – dar pentru a nu ştiu a câta oară, am înţeles că “găinăriile” legate de pensiile nesimţite, de RECALCULAREA acestora (pentru a se instaura, chipurile,  echitate), de lipsa banilor pentru pensii, etc, etc, si-au atins scopul: nimeni nu mai intelege nimic, toata lumea – pricepuţi şi mai puţin sau de loc pricepuţi – îşi dă cu părerea vorbind despre RECALCULARE, RECALCULARE şi iar RECALCULARE.

 

Cap. I- I-auzi una, RECALCULAREA

Afirmând acum (în noiembrie-decembrie 2011) şi având ca argument faptul că proiectul bugetului pe 2012 preconizează niste creşteri (care ar înseamna creşterea pensiilor “militare” cu 17%) că RECALCULAREA a dus la creşterea respectivelor pensii, este o mare eroare.

Domnilor şi doamnelor, am “deosebita plăcere” să vă aduc la cunoştinţă că RECALCULAREA s-a incheiat (S-A TERMINAT, A FOST GATA, NU MAI EXISTĂ!!!) încă din 28.12.2010.

Iata baza legală care reglementează termenul pînă la care pensiile aşa-zis “militare” au fost RECALCULATE:

“1. Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010  :

- Art. 1 -Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:

a)pensile militare de stat;

b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;(…)

-Art. 3 (3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

-Art. 4 (1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare, dupa cum urmeaza:
a) intr-o perioada de 5 luni de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b);(…)

2. HG. Nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 527, din 28 iulie 2010(cea la care se refera art. 3 alin. (3)/L. 119/2010).”

Cum HG. 735/2010 a intrat în vigoare la data publicării în MO, deci la 28.07.2010 (conform prevederilor art.12 din Legea nr. 24/2000), perioada de RECALCULARE a pensiilor “militare” s-a încheiat dupa 5 luni, respectiv la 28.12.2010.

Şi atunci, de ce acum, în noiembrie-decembrie 2011, se vorbeşte de RECALCULARE? Sau, de faptul că RECALCULAREA a dus la creşterea pensiilor “militare”?

Un posibil răspuns ar fi acela că se încearcă ce s-a încercat prin lansarea sintagmei “pensii nesimţite”: un efect imediat asupra populaţiei, dar mai ales asupra altor categorii de pensionari.

Un alt răspuns ar fi că se încearcă să se ascundă efectele nechibzuitei legi 119/2010 şi nechibzuinţa unor instituţii implicate în aplicarera acesteia; de departe situându-se pe primul loc, prin nechibzuinţă şi suficienţă tip “lupu, bă!” şi “o, prea din cale-afară”, Ministerul Apărării Naţionale.

Domnilor şi doamnelor, am “deosebita plăcere” să vă aduc la cunoţinţă ca prin RECALCULARE quasi totalitatea pensiilor militare a scăzut! Mecanismul a fost parşiv, desconsiderant, jignitor la adresa tuturor pensionarilor “militari”. Invocându-se lipsa timpului necesar valorificarii documentelor justificative privind soldele (aşa-numitele adeverinţe cu soldele lunare) sau faptul că acestea nu au fost înaintate organismelor implicate în recalculare, s-a făcut – în dispreţul legii – recalcularea exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie, atingandu-se astfel, prin mijloace incorecte si de multe ori nelegale (ca în cazul celor care au depus documentele justificative, chiar incomplete, în termenul legal) scopul propus: acela de a arăta – celor care au înghiţit măgăria cu “pensiile nesimţite” – (şi au fost destul de mulţi înghiţitori!) că, corecţii guvernanţi (n.a.: cacofonie intenţionată pentru a se înţelege mai bine ce înseamnă emiterea reglementărilor privind recalcularea) au făcut dreptate şi au scazut pensiile militare.

Între timp, vajnicii apărători ai intereselor celor care nu aveau “pensii nesimţite”, au primit scatoalce, dupaci şi bobârnaci – meritate, şi atunci ca şi acum – cu înzecită măsură. Cum nu toti juriştii sunt de teapa şi obtuzitatea primului MINISHTRUL (se-nţelege despre cine este vorba, nu?), sau a celui care decretează încheierea “cu succes” a ceva ce continuă mult-şi-bine, chiar la nesfârşit!!! (O, PREA din cale-afară este să închei dar să continui revizuirea), HG. 735/2010 a fost suspendata, lucru confirmat chiar de I.C.C.J. (cea “de atunci”, nu “cea de acum”; dă Doamne să mă înşel şi pe 12.12.2011, I.C.C.J., sa fie “cea care trebuie sa fie”!).

Aiureala e sora bună cu buimăceala. Scatoalcele, dupacii şi bobârnacii i-au debusolat complet pe iniţiatorii şi susţinătorii RECALCULĂRII şi, pentru că nemernicia nelichidată la timp tinde sa devină perenă, cineva sau mai muţti a/au clocit marea soluţie: REVIZUIREA.

Cap. II – I-auzi două:  REVIZUIREA

Doamnelor si domnilor, din nou, am “deosebita plăcere” să vă aduc la cunoştinţă că REVIZUIREA – nicidecum RECALCULAREA – este cea care a dus, pare-se, la creşterea pensiilor “militare”. Cu alte cuvinte, pensiile în quasi totalitatea lor micşorate prin recalculare, se REVIZUIESC din oficiu. Ce s-a urmarit prin revizuire? Acoperirea ilegalităţii recalcularii folosind exclusiv salariul mediu brut pe economie.  Lucrul acesta a fost posibil fără prea mari reacţii din partea celor care nu beneficiau de “pensii nesimţite”, pe fondul scăderii interesului acestora faţă de ceea ce se mai întâmpla cu pensile militare după scăderea reală, în procente dramatice, a unor pensii dobândite legal, pe care nimeni nu le-a contestat si care – dovada fiind realitatea de azi- sunt singurele legale în raport cu pensile recalculate sau cu cele revizuite. S-a sperat ca efectul măgăriei cu “pensile nesimţite” şi al micsorarii pensiilor se va mentine suficient de mult astfel incat REVIZUIREA si efectele ei  -respectiv, creşterile invocate azi – să nu fie sesizate. S-au înşelat! Şi nici nu se putea altfel!

 

Cap. III- I-auzi trei:  AMALGAM DE IDEI

Într-un stil devenit caracteristic (O,PREA din cale-afară!), la 09.06.2011, ne-a fost dat să auzim: “Am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a face câteva precizări referitoare la procesul de REVIZUIRE a pensiilor militare în Ministerul Apărării Naţionale. Vă informez că Ministerul Apărării Naţionale a definitivat, la 1 iunie, procesul de revizuire a celor 76.885 de pensii ale cadrelor militare care au ieşit la pensie din armată, proces care se derulează în baza prevederilor Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 1/2011. Datele la care mă refer îi vizează strict pe pensionarii cadre militare care au lucrat în Ministerul Apărării Naţionale.”(Mai să fie! De unde până unde  PROCES DE REVIZUIRE în baza prevederilor Legii nr. 119/2010? Sau în baza L. 119/2010 SI A OUG. 1/2011? O,PREA din cale-afara! Las-o jos că măcăne! Fără nicio aluzie ca raţa măcăne şi că merge legănat, aşa cum merge marinarul, şi când e pe puntea vasului şi cand e „pe uscat”. Căci, când nu e „pe uscat”, matahaie).

Ce a urmat? Surle, trâmbiţe, pupături nu tocmai decente prin presa militară, grandoare, “ura, ura, ura – de trei ori”. Port-drapel, cine alta decât ANCMRR. Şi dai cu patronajul (O,PREA din cale-afară!) în sus, cu patronajul în jos, “la stânga”, dar mai cu seama “la dreapta”. Şi, pentru ca trebuia dovedit că s-a definitivat revizuirea, se publică pe site-ul MapN:

“Situatia-Revizuirii-Pensiilor-Militare-în-Ministerul-Apararii-Nationale-09.06.2011”, unde sunt date privind “Cuantum pensiei L. 164/2001” şi “Cuantum pensie L. 119/2010 (OUG. 1/2011)”. (Nefericită ultima formulare! Să însemne că acest cuantum este stabilit pentru unii, in baza L. 119/2010 si pentru altii, in baza OUG. 1/2011 ? Sau ca ce s-a stabilit in baza legii s-a revizuit in baza ordonantei? O,PREA nefericita formulare!)

Parascovenia este că, în multe cazuri, cele două cuantumuri sunt absolut egale, lucru cu o probabilitate aproape de zero în condiţiile date. Atât au aşteptat “cârtitorii”, “beneficiarii pensiilor nesimţite”, cusurgii. Toate această masă de “nemulţumiţi” nu se mai OPREA din critici şi pentru că avea dreptate, ne-am pomenit cu o altă situaţie cu revizuirea pensiilor militare, mai apoi cu alta, şi pe 24.11.2011, cu alta. Că o fi sau nu ultima, nu mai are nicio importanţă atât timp cât din definitivarea procesului de revizuire proclamată la 1 iunie 2011 s-a ales praful. Despre “definitivare”, momentan, nu pot spune dacă este minciună sau doar parşivenie. De ce? Pentru că la 1 iunie, cică era “definitivată” revizuirea celor 76.885 de pensii care “ii vizează strict pe pensionarii cadre militare care au lucrat în Ministerul Apărării Naţionale”, în timp ce, în situaţia din 24.11.2011, sunt 76.936 de pensii (bob numărat, 1479 de pagini, pe fiecare câte 52 de pensii şi o ultimă pagină cu 28 de pensii) şi s-ar putea ca în stilul devenit de notorietate (O,PREA din cale-afară!) să ni se spună ca diferenţa numerică şi „definitivarea” care continuă, făcând necesară actualizarea situatţiilor, sunt determinate de pensionarii cadre militare care nu sunt vizaţi strict, nelucrand în MApN. (O,PREA, O,PREA!!!).

Este posibil aşa ceva, un astfel de răspuns? Cu siguranţă, da. Nu ne putem aştepta la ceva mai bun cât timp, din prostie, limite intelectuale, parşivenie sau din mai stiu eu ce intentii, ni se spun neadevaruri si ni se comunica date care deformeaza realitatea. Din Observatorul Militar nr. 47 (30 noiembrie-6 decembrie) aflăm că la 28.11.2011, în cadrul unei întâlniri cu comandanţii de mari unităţi, si unităţi din Armata României, s-a amintit „despre eforturile întreprinse în legatură cu recalcularea şi revizuirea pensiilor militare”. Că PENSIILE MILITARE au făcut obiectul RECALCULĂRII, nimic de zis. Este  necesar să precizăm ca L. 119/2010 care a reglementat recalcularea mai are un „merit”: a stabilit ca, pe data de 03.07.2010, pensiile militare de serviciu să devină pensii în înţelesul legii sistemului public de pensii. Adică A DESFIINŢAT PENSIILE MILITARE. ÎNCĂ DIN 03.07.2010 AU FOST DESFIINŢATE PENSIILE MILITARE! Despre cât de legală şi justificată a fost această desfiinţare nu fac referiri acum.

Dar să afirmi că şi REVIZUIREA a vizat tot PENSIILE MILITARE este prea mult si prea grav, dovedind necunoasterea reglementarilor sau mai degraba, in contextul actual, dispretul fata de lege al celor obligati sa cunoasca si sa aplice legea. (Se aude? O,PREA multe s-au adunat!)

Con(o)cluzie(!?): dacă RECALCULAREA se făcea legal, pe baza soldelor lunare, şi nu pe baza salariului mediu brut pe economie, rezultatul ar fi generat, pe motivul aparent, dar nereal, că pensiile cresc, nemultumirile de azi, şi nu ar mai fi fost necesara revizuirea.

De ce acum sunt atât de mulţi care nu vorbesc de REVIZUIRE, ci de RECALCULARE? De ce unii spun chiar că nu are importanţă termenul folosit? Răspunsul este simplu şi îl repet: pentru a ascunde ilegalităţile de la recalcularea pensiilor şi pentru a menţine impresia indusă cum că  aplicarea L. 119/2010 a făcut “dreptate”:

Dreptate marca “O,PREA din cale-afară!”.

 

 

Lt.col.(r) Lesnic Costel

Filiala Slobozia a S.C.M.D.

05.12.2011

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

189 Responses to “Mai în glumă şi mai în serios despre recalculare şi revizuire”

  1. Spartacus says:

    @Don Corleone
    UITA-TE LA TELEVIZOR ACUM !!! DAR NU PE TVR SAU B1 !!!!
    CE MULTUMIT E POPORUL DE GUVERNAREA BASESCU, BOC, OPRA , IGAS , UDREA !!!!

  2. fara pseudonim says:

    @spartacus. Se cunoaste prezenta sindicalistilor, haos, huiduieli, dezordine. Idem cu profitorii de lovilutionari care de 21 de ani sug sume imense din bugetul de stat , favoruri, privilegii.Si mai apoi, cateva sute de oameni(poate numai la nivelul zecilor) reprezinta poporul? Poporul dragi tovarasi si pretini, s-a cam saturat de profitori. La munca nu la intins mana.

  3. Spartacus says:

    @anonim
    Intr-adevar, poporul ii iubeste mult pe basescu si boc !!!! E o guvernare ca lumea, taie in ,,carne vie” !!! Numai ca, ,, carnea vie ” e poporul saracit!!!De ce nu a facut chestia asta cu taierea beneficiilor inainte de alegerile prezidentiale ??? Cine l-a oprit ??? Ne dai tu de munca , hai ca venim !!!! hai….anonimule !!! Sa-ti fie rusine !!!
    P.S.- unde sunt oamenii care iubesc guvernul boc ??!!!

  4. ANONIM says:

    Textul din decembrie 20,2011,at 12:24 nu-mi apartine.Cel ce l-a scris sub acest pseudonim este un jegos.

  5. anonim says:

    Am scris special cu litere mici ca sa fim deosebiti asa incat nu te mai sifona degeaba. Si nu mai utilizati cuvinte nepotrivite, asa va invata la zindikat?
    @spartacus. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Nu vedeti cat de greu este sa anulezi niste privilegii nemeritate? In haosul legislativ de acum este aproape imposibil sa dovedesti vinovatia unui hotz…ca sa-l popresti este si mai greu….nu suporta detentia…..este bolnavior……da in judecata statul la CEDO….ca nu i s-a asigurat cafeaua la 20 de grade si tigara cu foi fara foi…..

  6. Spartacus says:

    @anonim
    nemeritate sunt si drepturile din justitie…magistrati, etc, dar ei le au in continuare bine mersi…ei pot si cumul…ei pot multe ! noi amaratii din armata ne luptam intre noi, ne bucuram de raul altora !!!! halal coeziune, halal conducere…

  7. un oarecare says:

    Nu poti avea castig de cauza la CEDO pentru cafea si tigara de foi. Pentru incalcari ale dreptului omului, drepturi consfintite prin tratate internationale, poti sa castigi un proces la CEDO. Dar, pana acolo, multi isi dau cu parerea. Si tu. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa iti expui parerea. Totusi, trebuie sa ai in vedere ca parerea judecatorilor de la CEDO nu este obligatoriu sa fie la fel ca a ta. Sunt putin surprins de pozitia ta in raspunsul acordat lui “Spartacus”. Personal, nu sunt de acord sa se aplice masuri coergitive la toti cei implicati intr-un drept castigat pentru ca statul nu este capabil sa-i dovedeasca pe hoti sau pe cei care au abuzat.

  8. ANONIM says:

    Colonel,MAI,pensionat la 55 ani,a pierdut la pensie 200 ron,comparativ cu pensia ,potrivit leg.164/2001.A activat si in M.AP.N.Pentru perioada cat a fost sef casa armata si lector stiinte sociale nu a primit spor de conditii deosebite.Considera ca este neindreptatit . acuza M.AP.N de abuz si intentioneaza sa apeleze la justitie.

  9. Don Corleone says:

    Da ca sef casa armatei chiar a avut “conditii deosebite”,d’alea deosebite bine de tot fata de militarii din cazarmi,misiuni si poligoane.Ce credeti ca e usor sa pui de-un protocol sa dai paharele pe gat si sa mergi zilnic acasa cu sarsanaua plina??…(si ti-o aduc altii)
    lector stiinte sociale?O fi fost materialismul socialist-stiintific(marx-engels-lenin bineinteles)?
    Da intr-adevar deosebit hi,hi

  10. Banderas says:

    ..apoi daca ,,fanfara”a avut conditii deosebite ii normal sa aiba si jupanul!!

  11. Don Corleone says:

    fanfara?….. pardon ,speciale

  12. ANONIM says:

    Data emiterii:12 decembrie 2011.Primit la 23.12 2011.
    Mai corleone ,da prost mai esti.Cati din actuala conducere a Romaniei nu au fost activisti sau cel putin profitori ai regimului comunist?Boc cu UTC-ul.Basescu turnator la ci ,mai apoi la secu si u tlimul sie.madam udrea membra a partidului socialist al muncii.Oprea a fost pe post de paharnic la olteanu si milea..O situatie similara este in toate partidele .suma tuturor patidelor=PCR+utc.Mai baiete tu nu ai prea multa minte daca crezi ca a fi sef de casa armata era o mare afacere.
    Concluzie.Tu nu ai nimic cu sistemul militar.Ciupesti si tu cate ceva si astepti la cotitura.Asta se cheama jigotism.Nici lector de stiinte sociale nu era o fericire.Mai corleone copii tai inaite de 1989 faceau in liceu stiinte sociale,inclusiv materialism dialectic si istoric ,asta spre cultura ta.Vrei ca acei profesori sa fie ghilotinati?La institutul de teologie,viitorii popi facea materialism dialectic si istoric.Asta se cerea si oamenii asta faceau.Si acum la facultatea de filozofie este curs despre marx,engels,lenin.Razi prosteste de unde se vede ca ai nivel de cultura generala lipsa in totalitate.Ori esti prost ori faci pe prostul.

  13. ANONIM says:

    corleone.ti-ai ales pseudonimul intamplator sau te asemeni cu personajul?corleone este numele unui cap al mafiei siciliene.In final individul a sfarsit-o prost.Daca nu stii iti spun eu.in armata romana activistii pcr au fost altfel decat cei din viata civila.dupa 90 am simtit lipsa secretarului de partid cu toate ca nu sunt un nostalgic al comunismului.inainte daca te neindreptatea comandantul te duceai la secretar.dupa 90 la cine te-ai dus?.probabil ca la popa.Iti vorbeste unul care are experienta in aceasta armata romana.am trecut prin mai toate functiile si pe la toate esaloanele.Cand eram comandant de companie serb m-a verificat daca mitralierele sunt corect amplasate,comandant de batalion mi-am deplasat pe roti subunitatea la cincu,am fortat cu tab-urile oltul,am fost operator la militaru si fotescu,am lucrat cu pletosu ,draghici,m-au injurat dandareanu,topliceanu,m-a intrebat de sanatate stanculescu.gusa a vrut sa ma treaca carpatii.am calcat toate poligoanele cand ortopan conducea trupele de uscat.pe vremea aceea oprea stergea mesele la neptun si lucra la gospodaria ministerului asigurand un scaun pe masura lui culicov.Stii cine era culicov? In concluzie te sfatuiesc in modulm cel mai politicos cu putinta sa nu te mai amesteci unde nu ai habar.lasa-i pe militari sa se bucure sau sa se intristeze fiecare dupa cum ii este norocul.Promit sa nu-ti dau dreptul la replica prin a nu-ti mai raspunde.

  14. anonim 1a says:

    Da da e adevarat ca sef casa armata e fffff greu…conditii dure de munca….atatea pahare de golit…atatea friptane de infulecat…..la fel politruciile lor din armata…toti au grupe de munca nene de nu le mai poti cuprinde….si le merita din plin…..la paharul plin……conditii speciale din plin…….la mai mare si mai tare………honoris et patrias pentru politruci………..pensii cat mai mari….daca se poate peste 100 de bulioane…….

  15. Don Corleone says:

    Dupa cum scrii,ce scrii si mai esti si ANONIM,nu dau doi bani pe tine tov-ule.
    lasitatea si ura te caracterizeaza tov sef de casa armatei
    Ca la meseria armelor esti praaaaaf
    In MAI ce ai fost ?sectorist?

  16. SPARTACUS 2 says:

    @anonim 1a+corleone-………….Uitati-va bine la acest ANONIM.In armata romana nu a tinut vaca de coada ca voi.precis ca voi nu stiti cine este serb,militaru,fotescu ,pletosu,draghici,dandareanu,topliceanu si asi mai adauga eu,ortopan,rosu,radu,eftimescu,soare,dinu,ilie marin,pastinica,si ca sa va aduc in zilele noastre,badalan,ciora,ciubota,muresan.palaghia,mircovici,etc.si …………. o sa va aduc dovezi ca oprea servea pe stancullescu la haiducul si neptun cu coniac glazurat

  17. SEJC says:

    Decizia Nr. 29 din 12.12.2011
    Dosar nr. 29/2011 ACT EMIS DE: Inalta Curte de Casatie si Justitie ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 925 din 27 decembrie 2011Rodica Aida Popa – vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
    Lavinia Curelea – preşedintele Secţiei I civile
    Gabriela Victoria Bîrsan – preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
    Adrian Bordea – preşedintele Secţiei a II-a civile
    Corina Jîjîie – preşedintele Secţiei penale
    Georgeta Carmen Negrilă – judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor
    Doina Popescu – judecător la Secţia I civilă
    Minodora Carmen Ianoşi – judecător la Secţia I civilă
    Nina Ecaterina Grigoraş – judecător la Secţia I civilă
    Eugenia Puşcaşiu – judecător la Secţia I civilă
    Alina Macavei – judecător la Secţia I civilă
    Lucia Paulina Brehar – judecător la Secţia a II-a civilă
    Marian Budă – judecător la Secţia a II-a civilă
    Maura Olaru – judecător la Secţia a II-a civilă
    Nela Petrişor – judecător la Secţia a II-a civilă
    Carmen Trănica Teau – judecător la Secţia a II-a civilă
    Adriana Chioseaua – judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor
    Ioana Iacob – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ionel Barbă – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Liliana Vişan – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Luiza Maria Păun – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Carmen Ilie – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor
    Eugenia Marin – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Sofica Dumitraşcu – judecător la Secţia penală
    Georgeta Barbălată – judecător la Secţia penală

    Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formeazăobiectul Dosarului nr. 29/2011 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 3306alin. (2) din Codul de procedură civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi ale art. 272alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
    Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.
    Laşedinţa de judecată participă magistratul-asistent-şef al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativăa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
    Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse extrase de jurisprudenţă, note scrise, puncte de vedere şi o cerere de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.
    Dupăprezentarea referatului cauzei, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin – faţă de împrejurarea că, prin raportul întocmit asupra cauzei, a fost reliefat faptul căjurisprudenţa neunitară ataşată recursului în interesul legii vizează în majoritatea covârşitoare litigii generate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 – solicităamânarea judecării recursului în interesul legii, pentru a fi verificată jurisprudenţa la nivelul curţilor de apel, în vederea identificării şi depunerii la dosar a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost soluţionate şi litigii generate de aplicarea celorlalte dispoziţii ale art. 1 din legea respectivă.
    Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Faţăde aspectele cuprinse în referatul magistratului-asistent referitoare la cererea de intervenţie formulată în cauză, Curtea acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie în interes propriu formulate în cauză, arătând că dreptul de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii aparţine numai titularilor prevăzuţi expres şi limitativ de art. 329 din Codul de procedură civilă.
    Curtea, deliberând, în raport cu dispoziţiile art. 50 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, respinge ca inadmisibilăcererea de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.
    Curtea constată că nu mai sunt chestiuni prealabile şi acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine recursurile în interesul legii, astfel cum au fost formulate şi motivate în scris, şi solicităadmiterea lor şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în privinţa problemei de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti.
    Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, declarădezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constatăurmătoarele:
    1. Problema de drept care a generat practica neunitară
    Recursurile în interesul legii, astfel cum au fost sintetizate prin recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizează aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
    2. Examenul jurisprudenţial
    Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciarănu există un punct de vedere unitar cu privire la contestaţiile formulate de persoanele aflate în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din aceeaşi lege.
    3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti
    3.1. Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau admis contestaţiile formulate de reclamanţi – pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 – şi au dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a acestei legi. În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele impuse de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de art. 14 din aceeaşi convenţie, în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi au concluzionat în sensul încălcării.
    3.2. Într-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau respins contestaţiile formulate de reclamanţi – pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 – împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege. În motivarea acestor soluţii, instanţele au reţinut că au obligaţia de a respecta Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin care, în soluţionarea unei obiecţii de neconstituţionalitate, s-a constatat că sunt constituţionale dispoziţiile Legii nr. 119/2010,şi, doar în mod cu totul excepţional, în funcţie de circumstanţele speţei, iar nu în abstract, pot constata că o anumită normă, deşi declarată constituţională, produce efecte contrare Convenţiei europene a drepturilor omului, ceea ce aceste instanţe nu au reţinut.
    4. Opinia procurorului general
    Procurorul general a opinat în sensul că a doua orientare jurisprudenţialăeste în acord cu litera şi spiritul legii.
    În susţinerea opiniei exprimate, procurorul general a arătat călegislaţia în materia pensiilor speciale, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este sau nu condiţionat de plata contribuţiilor, trebuie privită ca generând un „interes patrimonial“ ce intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, în privinţa persoanelor care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege.
    Susţine procurorul general că, faţă de exigenţele impuse de Convenţia europeană a drepturilor omului şi în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ingerinţa în dreptul la respectarea bunurilor îndeplineşte cerinţa de legalitate, este determinată de un scop de utilitate publică, legitim, şi răspunde condiţiei referitoare la existenţa unui just raport de proporţionalitate între cerinţele interesului general şi interesul particular al persoanelor vizate de art. 1 din Legea nr. 119/2010.
    Totodată,procurorul general a învederat faptul că nu există un tratament discriminatoriu, întrucât Legea nr. 119/2010 a afectat toate categoriile de pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechităţi din sistem, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii specialeşi să le supună unui regim unitar de stabilire şi calculare.
    5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii
    Prin raportul asupra recursurilor în interesul legii a fost propusă soluţia de respingere a recursurilor în interesul legii, cu argumentaţia că, întrucât soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti au fost determinate de rezultatul analizei raportului de proporţionalitate efectuat de fiecare instanţă în aprecierea „ingerinţei“ ce derivă din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare.
    6. Înalta Curte
    În cuprinsul sesizărilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiovaşi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementează pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
    Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 3305din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa neunitară prezentată în susţinerea sesizărilor adresate, urmeazăa se pronunţa numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege.
    Dupăcum rezultă din jurisprudenţa care a stat la baza sesizărilor adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă în soluţionarea litigiilor generate de contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, realizând o analiză de compatibilitate a normei juridice naţionale şi efectelor acesteia cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unele instanţe au apreciat că există o încălcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, în timp ce alte instanţe, chiar realizând analiza de convenţionalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenţionalitate.
    A. Controlul de constituţionalitate a Legii nr. 119/2010 şi efectele deciziilor Curţii Constituţionale
    Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a priori de constituţionalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţională pronunţând deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 şi, respectiv, nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
    În raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, precumşi faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 1995 a Plenului Curţii Constituţionale, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995), Înalta Curte are în vedere faptul că atât dispozitivul, cât şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, deopotrivă, în cazul deciziilor prin care se constată neconstituţionalitatea unor norme, dar şi în ipoteza celor prin care se resping obiecţii sau excepţii de neconstituţionalitate.
    O lege care este contrară Constituţiei nu poate subzista în ordinea juridică internă. Potrivit doctrinei, autoritatea absolută a lucrului judecat în această materie înseamnă că decizia organului de control al constituţionalităţii produce efecte asupra legii înseşi, întrucât trăsătura tipică a controlului de constituţionalitate este aceea că este un control obiectiv, contenciosul constituţional fiind un contencios al normelor.
    Având în vedere faptul că, prin deciziile sus-menţionate prin care Curtea Constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, instanţa de contencios constituţional a realizat o verificare a dispoziţiilor respective atât din punctul de vedere al compatibilităţii cu Legea fundamentală (în raport cu criticile formulate), cât şi sub aspectul compatibilităţii cu Convenţia europeană a drepturilor omului, Înalta Curte, raportat la limitele sesizării Curţii Constituţionale, consideră că instanţa constituţională statuează asupra aptitudinii normei juridice de a respecta in abstracto dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără a putea stabili efectele acelei norme pentru fiecare individ sau subiect de drept în parte, atât timp cât acesta este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti ce soluţionează litigii între destinatari precis determinaţi ai normei respective, instanţele fiind singurele în măsură să cuantifice in concreto efectele aplicării normei la situaţia de fapt a speţei.
    Este de precizat că nimic nu se opune ca însăşi Curtea Constituţionalăsă participe la asigurarea eficienţei mecanismului convenţional (sens în care poate fi menţionată Cauza Dumitru Popescu împotriva României din 26 aprilie 2007, §§ 99-104), dar aceasta nu înseamnăcă odată ce a procedat astfel, instanţele sunt degrevate a evalua ele însele efectele concrete ale unei norme juridice (confirmate ca fiind constituţionale) asupra părţilor cauzelor pe care le soluţionează, părţi care invocă încălcări ale drepturilor lor fundamentale prevăzute şi garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului.
    Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că în sistemul de drept românesc nu există nicio prevedere legală expresă care săatribuie Curţii Constituţionale exclusivitatea unui control de convenţionalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituţională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenţia, instanţele de drept comun nu ar mai fi îndreptăţite să analizeze nemijlocit convenţionalitatea acelei norme şi a efectelor ei concrete asupra părţilor cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe.
    Din analiza jurisprudenţei anexate sesizărilor adresate Înaltei Curţi se constată că instanţele judecătoreşti, în mod cvasiunanim, au considerat că evaluarea de convenţionalitate este permisă în fiecare cauză în parte, chiar dacă, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea nr. 119/2010 nu are aptitudinea generală, abstractă, de a produce efecte contrare Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din perspectiva art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 sau art. 14 din Convenţie raportat la art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.
    În consecinţă, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte reţine că deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt obligatorii în ceea ce priveşte constatările conformităţii sau neconformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentaleşi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însă,dacă instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţională), iar aceasta nu împiedică instanţele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe, dacă aplicarea aceleiaşi norme nu antreneazăpentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    În acelaşi sens, Înalta Curte are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 1.344 din 9 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, prin care s-a reţinut: „De altfel, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de aplicare directă a legislaţiei comunitare, atunci când legislaţia naţională este în contradicţie cu aceasta.“
    Deşi considerentele respective vizează preeminenţa dreptului comunitar, raţionamentul este aplicabil mutatis mutandis şi în materia drepturilor fundamentale ale omului, în considerarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, care prevăd aplicarea prioritarăa reglementărilor internaţionale, în cazul în care existăneconcordanţe între acestea şi legile interne.
    Având în vedere aceste circumstanţieri, constatările anterioare nu contravin nici jurisprudenţei recente a Înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie în materia recursurilor în interesul legii, în considerentele căreia s-a reţinut forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale şi a considerentelor pe care acestea se sprijină (Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, şi Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011).
    Ca atare, se impune constatarea că instanţele judecătoreşti, judecând în materia ce a generat practica neunitară sesizată prin recursurile în interesul legii, au făcut o corectă aplicare a legii, în condiţiile în care au realizat o analiză proprie a compatibilităţii efectelor recalculării pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010 cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, raportat la situaţia de fapt a fiecărei cauze.
    B. Raportul dintre statuările Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 şi Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 ale Curţii Constituţionale şi analiza efectuată de instanţe în fiecare cauză în parte
    Astfel cum deja s-a reţinut, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 Curtea Constituţională a statuat faptul că prevederile art. 1-5 şi 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) -neretroactivitatea legii, art. 16 – egalitatea în drepturi, art. 44- dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) – nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 – restrângerea exerciţiului unor drepturi, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea Constituţională a pronunţat şi Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-i) şi art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
    s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivităţii, dar şi în baza art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (dreptul la respectarea „bunurilor“) şi art. 53 (restrângerea exerciţiului unor drepturi), critici care au fost înlăturate.
    Totodată,a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din aceeaşi lege (la data formulării obiecţiei de neconstituţionalitate) sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie (referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor).
    a)Neretroactivitatea legii şi discriminarea
    Având în vedere cele anterior stabilite cu privire la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi al considerentelor acestora, în limitele controlului de constituţionalitate, Înalta Curte reţine că instanţele judecătoreşti nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituţionalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivităţii legii, formulate de părţile din litigiile deduse judecăţii şi care au fost soluţionate diferit.
    Instanţele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivităţii legii numai în cazul în care aceastăanaliză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul„ingerinţei“ în analiza de convenţionalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    Însă,în jurisprudenţa Curţii Europene o problemă de retroactivitate a legii este ataşată, de regulă, unei plângeri ţinând de dreptul la un proces echitabil în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenţie (ca de exemplu în Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011), premisă care, în contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010, nu era îndeplinită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului; pe de altăparte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legile prin care aceste pensii speciale au fost stabilite iniţial (conform statutelor profesionale ale categoriilor de persoane vizate) a fost deja constatată prin deciziile Curţii Constituţionale anterior menţionate, instanţa constituţională fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată.
    În mod similar, nici referitor la discriminare instanţele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituţie, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului constituţional, ceea ce nu poate fi reţinut, faţă de împrejurarea că, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistraţii au fost exceptaţi în urma constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusă controlului exercitat de Curtea Constituţională pe calea obiecţiei de neconstituţionalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, iar nu prin afirmarea şi asumarea ab initio a intenţiei legiuitorului de a excepta prin legea nouă această categorie de la măsura recalculării pensiei speciale.
    În plus, în temeiul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional), numai o susţinere de tratament inegal, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, între persoane aflate în cadrul aceleiaşi categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situaţii analoage) ar fi fost una care ar fi permis instanţelor o analizăcare să nu se suprapună celei a Curţii Constituţionale.
    b) Analiza de compatibilitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie
    Aşadar, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constituţionalăîn ceea ce priveşte compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu exclude posibilitatea instanţelor judecătoreşti de drept comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de convenţionalitate raportată la situaţia particulară din fiecare speţă în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu.
    Din acest punct de vedere, instanţele judecătoreşti au evaluat această pretinsă încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, făcând o corectă aplicare a principiilor(în accepţiunea de reguli de drept) ce se desprind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţie în care se constată că practica neunitară a fost generată de aprecierea situaţiei de fapt şi determinarea raportului de proporţionalitate dintre mijloacele întrebuinţate şi scopul urmărit a fi realizat.
    În ce priveşte existenţa unui „bun“ sau „interes patrimonial“,în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în mod unanim instanţele au constatat că aceasta se verifică în patrimoniul reclamanţilor care, înainte de adoptarea Legii nr. 119/2010 şi a recalculării pensiilor speciale pe care aplicarea acesteia a presupus-o, se puteau prevala de garanţiile oferite de art. 1 din Protocol nr. 1 adiţional la Convenţie.
    Ca situaţie premisă comună în acest segment al pensiilor speciale, pensiile de serviciu au fost stabilite şi recunoscute de legiuitorul român pentru anumite categorii socioprofesionale, enumerate în art. 1 din Legea nr. 119/2010, acestea fiind compuse dintr-o parte contributivă (identică celei calculate în baza sistemului public de asigurări sociale de drept comun în reglementarea Legii nr. 19/2000, în prezent abrogată şi înlocuită cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), ce se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, şi o parte necontributivă,care se achita de la bugetul de stat.
    Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.
    Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.
    Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.
    Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).
    În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.
    Totodată,instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vederejurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).
    Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, săurmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.
    Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.
    Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).
    Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
    Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi – de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.
    În acelaşi timp, fără a fi limitative, în ansamblul circumstanţelor obiective de analiză, ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizaţia socială pentru pensionari (prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunară, dupăcum vor trebui identificate circumstanţele particulare ale cauzei.
    Este esenţial a se constata că în privinţa fiecărui reclamant în parte a fost depăşit un anumit „prag de dificultate“ pentru ca instanţa europeană însăşi să constate o încălcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cum se reţine, de exemplu, în Decizia asupra admisibilităţii în Cauza Hasani împotriva Croaţiei).
    Totodată,este necesar a se preciza că în analiza raportului de proporţionalitate instanţele trebuie să urmărească raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie şi în care Curtea însăşi a analizat tipuri de „ingerinţe“ în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestaţiile de asigurări sociale, iar nu să se recurgăla specia proximă (încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, de tipul privării de proprietate) ori la alte cauze prin care au fost reclamate alte încălcări (chiar perspectiva analizării discriminării în legătură cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional având alţi parametri de evaluare).
    Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 – decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
    În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.
    Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).
    Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
    Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
    Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, căraportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
    În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.
    Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
    Obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă.
    Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.
    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
    Rodica Aida Popa
    Magistrat-asistent-şef,
    Bogdan Georgescu

  18. SEJC says:

    iNCURCATE SUNT CAILE DOMNULUI.UITE POPA NU E POPA.TREBUIE SA FAC JUDECATORII SA-MI PLANGA DE MILA CA SA DEMONSTREZ CA IMI MERIT PENSIA?ASA INTELEG EU.MARE AIUREALA.CRED CA SPERANTA NE RAMANE NUMAI IN CEDO.PROBLEMA ESTE CA SE PRONUNTA CAM IN PATRU ANI.IN CONCLUZIE :1 AN IN ROMANIA+4 ANI CEDO=5.OARE CATI VOR IESI DIN SISTEM PANA ATUNCI?SCARBOASA POVESTE.ASTEPT NISTE COLEGI ,SPECIALISTI IN JUSTITIE SA SE PRONUNTE.

  19. TUKU says:

    Singura speranta este jupuirea de vii a presedintelui,guvernului,parlamentarilor celor din justitie…toti sant o apa si un pamant. A venit timpul sa ne facem dreptate singuri – legi nu exista , sau sant facute pentru fraieri !

  20. Banderas says:

    Esti optimist ! Noua ne-au trebuit vreo 8-9 sa mai castigam firimituri din ce luati voi pe 164 !Oare cati or fii iesit din sistem??

  21. SEJC says:

    Banderas ,alias corleone etc.,nu de mult discutam cu un posibil coleg a tau al carui frate era si este general.citez.mai de ce noi luam asa de putin in comparatie cu voi?raspuns:fiindca sunteti prosti,mai.este adevarat ca ati luat ceva acum dar in final tot prosti ramaneti.generalul ramane tot general.colonelul ramane tot colonel pana moare..tablagiul prost a fost, tot prost ramane pana la moarte .amin.
    un fost subordonat a meu,subofiter,furier,(baiat bun de altfel)s-a pensionat dupa ce a a absolvit institutul de teologie.Cineva,o baba, i-a zis sarut mana parinte.o alta prsoana i-a strigat ,ce faci tablagiule?.in final nimeni nu a mai intrat in biserica.in interes personal,am mers intr-o localitate pentru a cauta un fost subordonat al meu,maistru militar.intreband localnicii am aflat ca sotia acestuia il avansase in localitate la gradul de colonel.ma intreb si intreb de ce oare subofiterilor le e rusine sa admita ca sunt subofiteri.

  22. cornelusu says:

    Pentru sejc … Banderas nu-i curleonul … Sub acest nume se ascunde tantalaul Timisoarei : Cezar , bonaparte … si o multime de alte nume .
    Dar intre cele doua specimene este o strinsa “unitate in cuget si-n simtiri” …

  23. Ursus says:

    Analfabetul Timisoarei: Czar, Banderas,TNT, Legionarul, Taunul, Sniperul, F16 s.a.

  24. Dracula says:

    Eu cred ca lui stelip i-a scazut pensia, altfel ar fi printre latratorii de serviciu.

  25. SEJC says:

    Numai o secatura se bucura de raul altuia.Aviz amatorilor.
    astazi 30.12.2011 am primit asa zisa decizie de revizuire.corespunde ca numar de inregistrare cu cea din decembrie 2010.are data de emitere 07.12.2011 .pe plic are data de plecare prin posta din bucuresti 29.12.2011.este sigur ca au procedat asa pentru ca s-au temut de decizia 29 a iccj.daca memoria nu ma inseala parca exista o lege care impune ca decizia sa fie inmanata cel putin la 15 zile de la emitere.gresesc?fiindca m-am pregatit din timp astazi,30.12.2011 am expediat cu confirmare de primire contestatia.oricum este ceva formal dar obligatoriu pentru a merge mai departe .am sa astept 30 zile dupa care voi chema in judecata casa de pensii.poate ca pana la primul termen de judecata voi primii si raspuns la contestatie care oricum este de complezenta.voi merge si la scmd.intentionez sa merg atat pe mana proprie dar si cu sindicatul.voi reveni.

  26. SEJC says:

    doresc celor care au contribuit la scaderea pensiei mele sa ajunga ca din acei bani sa-si cumpere lumanari,scaparici si tamaie.Le urez la ne multi ani.

  27. khukuri says:

    Era in armata o expresie specifica strict celor din breasla onor domnului ministru:”V-AM ARS LA POLONIC”.Se intampla ori de cate ori se ivea ocazia,in aplicatii,in poligoane la trageri,in tabere etc. de unde respectivii se intorceau la baza precum romanii din bogata provincie Dacia si ne priveau cu o mina shmekereasca de superioritate pe fraierii care preferam sa traim saraci dar curati, ca sa citez un clasic in viata.Daca oameni cu varste de la 50 de ani in sus au avut naivitatea sa creada ca aceste apucaturi dispar odata cu inaintarea in varsta si in functie ,mai cu seama cand cocotarea in functii s-a produs in aceeasi maniera dezgustatoare a arsului la polonic este trist.Daca,,comandantul nostru suprem a facut un MARE deserviciu armatei nu este ca a taiat solde si pensii,ca a uitat de inzestrarea ei,ca isi aduce aminte de cei din teatrele de operatii doar cand ii convine ci este faptul ca a pus un impostor in fruntea armatei.Din nefericire aceste personaje care “ne conduc” au izgonit starea de normalitate din viata noastra.
    In momentele acestea …solemne eu fauresc o ciorba de burta.(senzational!!!,nu-i asa?).Spre deosebire de multi care se considera meseriasi ma pricep foarte bine la asta(normal…)O fac cu mare placere si cat mai buna si o vom servi dupa revelion cu familia si prietenii.
    NU II VOI ARDE DELOC LA POLONIC PENTRU CA II IUBESC SI II RESPECT!(SENZATIONAL!!!…sau normal …nici eu nu mai stiu).

    LA MULTI AN TUTUROR!
    La multi ani in mod special celor multi si tacuti care doar au citit blogurile militare si si-au purtat cu demnitate si stoicism nemeritata anatema!

  28. SEJC says:

    Insist pentru transformarea scmd in partid politic pana nu este prea tarziu.in asemenea situatie cotizez neconditionat din veniturile mele modeste.Singura dorinta imi este cucerirea puterii politice si eliminarea in totalitate a tacmei jefuitorilor.Avem specializarea necesara.Lipseste liantul.Militari din toata Romania uniti-va.hotii ,imbogatiti in urma lui decembrie 89 la puscarie.Acesta este mesajul meu sincer catre dumneavoastra in prag de an nou.

  29. Don Corleone says:

    @sejc
    Bati campii!!De unde voturi tataie, de unde voturi, de la civili??:):)
    te face ponta si” antenescu” praf si pulbere in “2 secunzi”.
    Alooooo trezeste-te la realitate ca vine revu’ peste 10 min.
    Daca bati campii nu-i mai bate cu atata “gratie”

  30. Don Corleone says:

    pardon….dupa ceasul RD revu’ a trecut deja hi,hi

  31. khukuri says:

    S-a mai pus problema ,dar domnul Dogaru a respins ideea,din motive care mi s-au parut mai degraba de fatada,pentru a potoli pornirile celor care doreau acest lucru.Probabil ca isi da seama ca este o palarie mult prea mare si trebuie sa recunoastem ca numai studiind Legea partidelor politice(L14/2003),nu este o intreprindere nici simpla nici usoara, cel putin din punct de vedere organizatoric si al infrastructurii,mai ales in conditiile in care puterea, daca nu cumva si opozitia ti-ar pune piedici.Raman la parerea ca oprea ,daca era un meserias si era animat de teluri marete putea sa faca din unpr un partid de aveau acum frisoane si puii de pedelei si cei de uselei,dar a fugit puiul cu atza.Altfel de unde o personalitate militara atat de puternica ,ca generalii nostri “doarme”? Cu un partid de maximum 10 procente ,nu mai mult,altfel se scria istoria.Dar cine stie?poate la anul , poate peste doi ani…

  32. Plaiesu says:

    N-am văzut niciun colonel plecat din Armată cu prima de 30 de salarii sau 24 în vreun TAB cu bomba sub el prin Irak sau Afganistan. Baza Armatei Române sunt subofiţerii. Armata Română trebuie să-şi preţuiască subofiţerii şi să-şi respecte ofiţerii de carieră care-şi duc cariera până la capăt.

  33. Cip says:

    Draga Plaiesu, dupa cum am mai spus, eu, colonel fiind, trecut in rezerva in 2008 (deci cu pensie nesimtita si cu solde compensatorii) dreptu-i ca nu m-am urcat cu TAB-ul pe nici-o bomba nici in Bosnia, nici in Irak, nici in Afganistan si nici in Kosovo.

    Pentru asta “iti cer scuze” ca nu ti-am oferit o minima satisfactie vazindu-ma sarind in aer (de fapt de vreo 450 de ori am sarit invers, de sus in jos). Oricum, e clar ca n-ai fost prea aproape de coloneii care se urca in ARO-uri, TAB-uri, Piranii, HUMWEE-uri si alte dealea prin teatrele de operatii.

    Eu nu-ti doresc decat sa ai puterea si familia ta nervii necesari sa-ti duci tu cariera pana la capat asa cum te prosteste curentul tau ministru. Si atunci, la final, o sa vezi ca ai fost batut si cu batul dar si cu morcovul.

    Pana atunci, toate cele bune!

  34. SEJC says:

    Veţi plăti!
    Trebuie să înţelegeţi, o dată pentru totdeauna, că Istoria nu iartă.
    Aşadar, veţi plăti toţi, până la ultimul, cu vârf şi îndesat.
    Voi toţi, cei din actuala infamă coaliţie, care a aruncat România în prăpastie.
    Voi, autorii celui mai nesăbuit act din întreaga Istorie a românilor: trădarea pe faţă a ţării.
    Tot ceea ce s-a clădit cu jertfă şi diplomaţie în decursul a două milenii – adică Statul Român Suveran Naţional şi Independent, Unitar şi Indivizibil – este astăzi distrus de o şleahtă bezmetică de troglodiţi vânzători de Neam şi ţară.
    Voi toţi, cei din arcul guvernamental, aţi pus la cale şi, în parte, aţi şi înfăptuit distrugerea României.
    Vei plăti, Traian Băsescu, fără nici o îndoială!
    Să nu-ţi închipui că vei scăpa de judecata implacabilă a Istoriei.
    Ai venit la Putere pe un val de speranţă naţională, spre a te defini, mai apoi, drept un detonator primejdios al Statului constituţional.
    Ca să te cocoţi confortabil pe tronul de dictator, ai adus la guvernare fascista grupare udemeristă.
    Ştiai exact ce reprezintă această formaţiune iredentistă, şovină, antinaţională („soluţie imorală”, DA?).
    Şi, totuşi, nu ţi-a tremurat o clipă mâna duplicitară când ai semnat pactul cu diavolul.
    Ai aruncat iraţional Naţiunea Română în ghearele acestei cohorte revizioniste, prin susţinerea la fel de necugetată a unei adunături de derbedei şi mistificatori politici din partidul personal PDL şi din pramatiile traseise din UNPR. Act samavolnic şi ignobil, pe care Istoria îl va taxa ca atare, trebuie să ştii!
    A căuta o logică naţională şi raţională în această acţiune stupefiantă de zdrobire a românismului este inutil.
    Acum stai şi rânjeşti cinic când vezi cum românii sunt loviţi în ceea ce au mai sfânt: Patria lor.
    Cum haita minoritară maghiară îi batjocoreşte cu orice prilej, îi dispreţuieşte şi îi acuză – tocmai pe ei! – de discriminare etnică.
    Ai acceptat iresponsabil ca udemeriştii să facă legea în România. Dar cine ţi-a oferit această îndreptăţire? Aceasta-i întrebarea.
    Cine ţi-a spus că ai dreptul să le oficializezi limba?
    De ce le-ai dat pe mână Istoria sfântă şi geografia mirabilă ale României, spre a fi falsificate şi pângărite?
    Pentru ce ai segregat învăţământul naţional pe criterii etnice?
    De ce, umăr la umăr cu ei, pui la cale modificarea absurdă a Constituţiei, prin abolirea – între altele – a Articolului 1, care consfinţeşte România drept Stat Naţional? Căci proiectul de schimbare a Constituţiei e în conformitate cu pretenţiile udemeriste: descompunerea ţării în regiuni, deci şi a Transilvaniei. Dar cum? Cică, pe etape: mai întâi, câteva judeţe (ungurii cu ale lor!), iar apoi constituirea de hălci mai mari, una chemându-se chiar Transilvania, ce va fi făcută plocon Ungariei.
    Vei plăti pentru toate acestea, Traian Băsescu!
    Nu singur, fireşte, ci împreună cu cea mai incompetentă şi mafiotă guvernare postdecembristă.
    Să n-ai nici o iluzie că nu va sosi vremea când lucrurile se vor aşeza în albia lor firească.
    Şi atunci, în aceeaşi firidă a nevolnicilor Istoriei, în aceeaşi bolgie a nemernicilor trădători de ţară, veţi intra toţi, în vrac, condamnaţi de implacabilul tribunal al timpului.
    Toţi: Boc şi ţaţa mahalagiilor cotrocenişti (ministereasa Dezvoltării Regionale, care are în subordine „judeţul Timişoara”), hoţoaica Roberta Anastase şi cinicul rânjitor Mircea Toader, broscoiul Oltean şi Blaga, zdreanţa Tabără (parcă mai ieri era preşedinte al unui partid „al Unităţii Naţionale”!), Berceanu şi Stolojan, Sulfina Barbu şi Cristian Rădulescu, Stoica şi Boureanu, Flutur şi soţii Ţurcan, Funeriu şi Boagiu, Cezar şi Cristian Preda, Lăzăroiu şi Canacheu, Oprea şi Berea, Gheorghe Tinel şi Vişan, Oajdea şi Popoviciu,Baconschi şi Cristian Diaconescu, Nicolicea şi Marian Sârbu, Ialomiţianu şi Blejnar,Frunzăverde şi Macovei, Voinescu şi Buda, Ariton şi Cinteză, Brânză şi Poteraş, Negoiţă şiPaleologu, Duţă şi Avramescu, Fota şi Kövesi, Morar şi Ungurenii ejusdem farinae.
    Un fariseu printre ei este şi fostul Şef al Statului Major Generala generalul Bădălan Eugen. Toţi-membri şi susţinători ai celui mai josnic, incompetent şi dezonorant guvern de violatori ai intereselor Poporului Român.
    Vei plăti, Traian Băsescu!
    Vei plăti pentru genocidul social, cultural şi economic, pentru dezastrul din sănătate şi învăţământ, din sistemul de pensii şi salarii, programat şi executat împreună cu oastea udemeristă!
    O clică instalată cu propria-ţi mână la vârfurile de decizie vitale ale Puterii: literatul ratat Marko – vicepremier; veterinarul Kelemen – la Cultură; juristul mengelian Cseke – la Sănătate; Andreea Vass – mâna dreaptă a lui Boc la Guvern, etc.
    I-ai proţăpit pe udemerişti în funcţii de însemnătate naţională, de la secretari de Stat şi şefi de Agenţii până la prefecţi şi înalţi demnitari, pentru a se căpătui, dar şi pentru a submina din interior aceste instituţii. Impardonabilă decizie!
    Mai mult, ai căftănit unguri la şefia unor judeţe unde n-a călcat picior de strănepot al lui Attila.
    Dar, mai cu seamă, i-ai plasat în Transilvania, pe care ai lăsat-o la cheremul lor.
    N-ai suflat o vorbă despre prigoana românilor din HarCov.
    Le-ai dat voie udemeriştilor să-şi facă o lege a lor, poreclită a minorităţilor, care consfinţeşte, în esenţă, crearea unui stat maghiar în România. Pe care, mintenaş, să-l alipească la Ungaria, cu prima ocazie prielnică. Prilej, în genere, creat tot de Cotroceni. Un stat în stat, cu guvern, parlament, armată, drapel, procuratură, securitate, justiţie şi alte instituţii proprii.
    I-ai cultivat într-atât, încât le-ai dat liber să umble cu foarfeca, după bunul lor plac, pe harta ţării, dar numai în interesul lor propriu şi, fireşte, al Ungariei.
    Toate acestea – dar şi câte altele! – le-ai conceput fără a cere acordul Poporului Român. În numele căruia zici că domneşti.
    De ce nu te mai consulţi acum cu acesta?
    De ce nu mai faci băi de mulţime?
    Ţi-e frică de reacţia românilor?
    Păi, nu strigai cât te ţineau bojocii că nu ieşi niciodată din vorba acestui popor?
    Sau nu-l mai recunoşti?
    Nu mai e bun pentru un dictator ca tine?
    Nu te mai suportă?
    Atunci, de ce nu-l abandonezi?
    Ştii de ce: nu vrei.
    Puterea te-a acaparat definitiv.
    Cloceşti – ascuns la Cotroceni, ori la Vila Lac 2 sau în Covasna-împreună cu udemeriştii-legi antiromâneşti, pe care le transmiţi trompetei Boc şi trombonistei Udrea.
    Ei sunt, aşadar, poporul.
    Ei şi strânsura de cioloveci mancurţi şi ketmani din juru-ţi.
    Ai împins cârdăşia cu minoritarii maghiari până la subminarea statalităţii.
    Să nu te mai prefaci că nu ştiai de acţiunea cu reprezentanţa „Ţinutului Secuiesc” de la Bruxelles, încuibată şi înfăptuită de cei mai îndârjiţi adversari ai Tratatului de la Trianon: revizioniştii udemerişti şi europarlamentarii lor (Laszlo Tökes, Sogor Csaba şi Gyula Winkler), ocrotiţi sub pulpana prezidenţială.
    De ce n-ai condamnat ferm acest act profund iredentist?
    Fiindcă eşti, ca şi ei, trădător.
    N-ai scos un scâncet măcar când martirul naţional Avram Iancu a fost spânzurat simbolic în inima Transilvaniei, sub forma blasfemiatoare a unei marionete.
    Ca în nici o ţară suverană din lume, laşi capii oficiali de la Budapesta să se plimbe în voie prin Ardeal, ca vodă prin lobodă, făcând propagandă antiromânească şi pledând pentru autonomia inventatului „Ţinut Secuiesc”, care este o diviziune administrativã neconstituţională, în care trăiesc doar 260 de secui, înregistraţi ca atare la ultimul Recensământ.
    Bagi capul în nisip ca struţul, fiindcă ai făcut înţelegere cu Viktor Orban, liderul celui mai şovin, iredentist şi antieuropean partid de la Budapesta şi cu care ai ticluit alegerea ta ca preşedinte al României şi a antiromânului Tökes Laszlo (decorat cu Steaua României chiar de tine!) ca vicepreşedinte al Parlamentului European. Din care post trage din toate poziţiile în ţara noastră, terfelind-o şi acuzând-o de toate fărădelegile.
    De câte ori ai fost în HarCov, ai stat la taclale numai cu maghiarii şovini, pentru a le satisface toate deşănţatele pofte de autonomie.
    O clipă n-ai plecat urechea la doleanţele românilor din acele judeţe.
    Şi cunoşti foarte bine că ei, acolo, atâţia câţi n-au fost alungaţi, îşi duc existenţa ca într-o ţară străină, sub ocupaţie.
    Toate acestea le ştii, Traian Băsescu!
    De aceea ai şi permis, dirijat şi realizat distrugerea sistemului educaţional naţional.
    L-ai segregat pe criterii etnice.
    În loc de reunificarea procesului de predare, ai iniţiat şi patronat continuarea separării acestuia.
    Dacă ai fi coborât în stradă, în localităţile din Covasna şi Harghita, ai fi băgat de seamă că limba română abia dacă se mai vorbeşte. Şi asta tot din cauza frăţiei cu iredentiştii udemerişti, prin care ai subminat şi capacitatea de apărare a ţării.
    Ai acceptat, într-o veselie aiuritoare, cererile ungureşti de a desfiinţa şi a dizloca unităţile militare din cele două judeţe amintite. Aşa după cum tolerezi în continuare statuia de la Arad a celor 13 generali unguri, care au comis grave crime şi atrocităţi împotriva românilor.
    Şi apropo de asta:
    De ce nu sufli o vorbă despre ceea ce au făcut udemeriştii, având susţinerea ministrului Culturii, Kelemen, la restaurarea statuii lui Matei Corvin de la Cluj-Napoca?
    Dar despre faptul că au smuls de pe soclu plăcuţa cu textul lui Iorga, care era o minimă reparaţie a grosolanului fals istoric executat de unguri (steagul Moldovei pus la picioarele lui Matei Corvin, când se ştie că acesta a fost bătut măr şi pus pe fugă de Ştefan cel Mare)?
    De ce defilează ţanţoş unguri din toată lumea prin România, la Şumuleu-Ciuc şi Ghimeş-Făget-Bacău, cu steagurile Ungariei Mari şi ale Ţinutului Secuiesc? Cumva să vadă graniţele fostului Imperiu Austro-Ungar?
    A cui e ţara asta, Traian Băsescu?
    Statul Român nu mai are nici o autoritate?
    De ce nu iei nici o poziţie?
    În care ţară din lume se mai întâmplă aşa ceva?
    Ar permite asta, de exemplu, Slovacia şi Serbia ?
    Nu-ţi dai seama, prin aceastã toleranţă de nedescris, că jigneşti, în demnitatea lui naţională, întregul Popor Român?
    Vei plăti şi pentru asta, Traian Băsescu!
    Te prefaci a nu observa că, zilnic, fasciştii unguri provoacă, instigă, se zvârcolesc, împroaşcă, scuipă pe ţară , şi-au creat organizaţii paramilitare, sapă adânc la temelia Statului Român.
    Au invadat ţara cu simboluri revanşarde, horthyste, organizează manifestări antinaţionale, incită la ură interetnică, defăimează tot ceea ce este românesc.
    Ai făcut prieteşug antistatal cu un lider de la Budapesta, al cărui ţel ultim este revendicarea Transilvaniei şi alipirea ei la Ungaria.
    Ştii foarte precis că unul dintre paşii importanţi pentru realizarea acestui scop este acordarea cetăţeniei de maghiar al statului revizionist maghiar tuturor liderilor UDMR din conducerea Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi primarilor UDMR-PCM din localităţile din zonă.
    Şi taci, taci, taci.
    Stai ascuns în păpuşoi, fiindcă, fără unguri, fără Boc şi alţii, n-ai mai fi la Putere.
    Ai încurajat terorismul politic practicat de udemerişti, obrăznicia şi dispreţul lor fascist.
    Te-ai făcut luntre şi punte, susţinut de toată clica personală din Parlament şi Guvern, de a nu pune la zid extremismul unguresc.
    Nici măcar atunci când, prin declaraţiile iredentiste ale preşedintelui Parlamentului ungar, venit intempestiv la Tg. Mureş, a vorbit despre – auzi! – legitimitatea autonomiei teritoriale pe bază etnică a „Ţinutului Secuiesc”.
    Ai făcut pe dracul în zece ca nu care cumva Parlamentul român să dea, acolo, o mică-micuţă declaraţie de condamnare a acestei intervenţii în treburile interne ale României.
    Ai dovedit – a câta oară? – că eşti un trădător, un capitulard, un preşedinte anticonstituţional.
    De aceea, nu mai miră pe nimeni că nu te-a deranjat în nici un chip înfiinţarea Consiliului Administrativ „Ţinutul Secuiesc”.
    Desigur, nu-ţi creează insomnii nici inscripţiile cu „Ţinutul Secuiesc nu e România”.
    Ce ar trebui să se mai întâmple ca să te trezeşti şi să observi că ţara e în primejdie?
    Când unitatea naţională este destrămată fir cu fir, pas cu pas, de către aliaţii unguri de la guvernare, tăcerea prezidenţială e de rău augur: înseamnă inconştienţă sau trădare.
    Eşti la curent, fireşte, că noua stemă a judeţului Covasna este cea a fostului Haromszek (Trei Scaune) din perioada Imperiului Austro-Ungar.
    Aşa cum ştii că toată Transilvania, dar şi restul României sunt înţesate nu doar cu organizaţii antiromâneşti, ci şi cu broşuri propagandistice, studii, cărţi, filme, spectacole teatrale, concerte, emisiuni TV, presă, statui ale extremiştilor unguri, ediţii ale cărţilor criminalului de război, antiromânul condamnat la moarte în contumacie Wass Albert.
    Toate acestea îţi sunt binecunoscute, Traian Băsescu!
    Dar le tolerezi cu o iresponsabilitate strigătoare la cer.
    Nici o clipă n-ai luat poziţie fermă împotriva acestor acţiuni antistatale.
    N-ai avut nici o reacţie din funcţia de preşedinte al României.
    Întrebarea e: de ce?
    Pentru ce taci?
    Astfel că vei plăti, Traian Băsescu!
    Toţi veţi plăti!
    Întreaga liotă de care te-ai înconjurat va plăti!
    Nici o scăpare nu va exista din perspectiva preabunei şi dreptei Istorii.
    Toţi veţi fi puşi la stâlpul infamiei.
    Câţi români vor mai rămâne după ce aţi pustiit şi nimicit această ţară vă vor blestema.
    O palmă de pământ dacă va mai exista din România de azi nu va fi dispusă să vă primească osemintele sau cenuşa.
    Conştiinţa voastră pătată, trădătoare, exclude comuniunea cu duhul românesc.
    Fiindcă n-aveţi nimic românesc în voi, nimic sfânt!
    Apărarea identităţii naţionale era datoria voastră esenţială, ca administratori ai Statului Român.
    Dar Guvernul Băsescu-Boc-Udrea a capitulat în faţa iredentismului unguresc.
    Acesta a învins România, prin cozile de topor de la Cotroceni, Palatul Victoria şi Palatul Parlamentului.
    România e o ţară eşuată, pentru că a încăput pe mâna unor impostori politici.
    A unor trădători incorigibili.
    Veţi plăti, aşadar, cu toţii!
    Dacă va fi să piară vreodată seminţia româneascã, atunci ultimul patriot român chemat la Domnul va fi cel de pe urmă care va scuipa cu năduf pe toxica voastră amintire de vânzători de Neam.
    Şi vom fi, astfel, răzbunaţi, măcar în eternitate!

    De trimis oricărui ROMÂN, de oriunde!
    Mihai Antoci-jurnalist
    Coordonator Departament Investigatii
    Accent, Montreal, Canada

  35. Costache says:

    Cum este posibil ca 10% dintre pensionarii militari nemultuniti in urma revizuirii pensiilor, sa fie impotriva a 90% multumiti???

  36. PLANO10 says:

    Nu mai depuneti cererei de restituire a contributiei de 5,5%, ca nu se da nimic din ce s-a incasat
    Deciziile CCR se aplica numai dupa publicarea in MO

  37. stops says:

    @PLANO
    ATENȚIE ! ATAC LA GENERALUL DE GENIU PE ANCMRR OLT !
    privind RECALCULAREA !!

  38. gimi says:

    @plaiesu
    bai …….., cum sa sa spui asa ceva !!!! lasa ca vin alegerile ! Baieti ofiteri cu ,,cariera redusa de basescu” vot si campanie anti pdl si unpr !!!! JOS PDL ! JOS OPREA ! JOS BASESCU !!!!