Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Opinii – Armata Română! Să trăiţi…?

Sa fii militar poate părea, din exterior, o meserie, dar, din interior este o onoare!

Iar dacă actualul ministru al apărării va apăra onoarea militarilor, aşa cum declară că vrea să o facă, eu personal, îmi voi ridica pălăria !

Mă gândeam, zilele trecute, la o legendă pusă pe seama lui Al. I. Cuza. În 1862, la primele reviste de front ale noilor corpuri comune ale viitoarei Armate Naţionale, Cuza a rămas surprins la finalul uneia din inspecţii şi l-a întrebat pe Ministrul de Război (la vremea aceea fiind prinţul Ion Gr. Ghica): “Domnule ministru, cum se face că “spatele” e mai bine echipat decât trupa?”. (n.a. adică “spatele frontului” – elementele de logistica, iar “trupa”- elementele luptătoare!).

De fapt, Cuza, colonel al Armatei Române, rămas militar în fibra lui identitară chiar şi după primirea rangului de Principe al Principatelor Unite, n-a făcut decât să dea glas unei uimiri care ne mai urmăreşte şi azi: cum se face că “luptătorii” sunt mai săraci decât “logistica” ?

N-ar fi trebuit să fie invers? Căci, inclusiv la 1862, ca ăi acum, secretarii de la primăriile comunale erau încălţaţi cu cizme “cu scârţ”, iar dorobanţii îşi cumpărau singuri obielele cu care-şi suplimentau picioarele încălţate cu opincile din piele de porc aduse de acasa.

Cultura militară? Pentru cine?

Statul român nu mai are, de 65 de ani, nici un fel de cultură a respectului pentru Armata ci, incidental, pentru anumite personaje gratinate îmbrăcate în diverse uniforme elucubrante.

Spiritul de gratitudine şi onoare pentru simbolul Armatei a murit odată cu primele tancuri ale Diviziei “Tudor Vladimirescu”.

Tancuri care încă mai defilează prin amintirile politicienilor post-decembrişti şi ai opiniei publice prea obişnuită cu mall-urile de “fitze”, gagicile de lux şi autoturismele date cu ceară (sau invers?).

Sa fii militar poate părea, din exterior, o meserie, dar, din interior este o onoare! Onoarea de a muri primul! Nu mulţi au “şansa” asta!

“După ce zeci de ani Armata a fost umilită fiind folosită la munci în agricultură, minerit, construcţii, căi ferate, metrou, baraje, canale, iată că o nouă clasă politică îi propune Armatei să treacă la alte sacrificii” (Infomondo).

Sacrificiul ăsta o să fie de natură pecuniară, căci aşa va privi vechiul meu operator (de radiolocaţie de pe navele maritime de atac) această reducere cu 25% a veniturilor lui: ca pe o amendă, pentru faptul că s-a încăpăţânat să rămână în serviciul ţării.

Bineînţeles că nea’ Ilie, de la Radiolocaţie, putea de mult să plece în viaţa civilă. Numai că nu a găsit firme, companii, primării, partide politice sau alte consiliii judeţene unde se caută specialişti îin radiolocaţie navală de luptă! Aşa cum îl îndeamnă acuma alţi feciori imberbi cu ifose de politicieni: să-şi găseasca o slujbă în viaţa civilă!

La fel ca şi ultimul meu comandant care, la 55 de ani, în conformitate cu legislaţia NATO asumată de România, va ieşi la pensie, în iunie, cu onoruri, mulţumiri şi o diploma din partea ministrului: colorată, plastifiată, pe-un carton de 0,6 lei cumparată de vreo secretară blondă, la pachet de-o mie, de la vreo librarie care le face lor reducere! Atât.

Din partea gazetelor şi a opiniei publice, colonelul, de îndatp ce va ieşi pe poarta unităţii, va primi doar scuipături, pietre în cap de la vecinul de la 3 şi huiduilei! Că e prea tânăr. Şi, pe deasupra, mai e şi “nesimţit”. Că aşa i-a învăţat, la B1TV, pe români, actualul premier, Emil Boc!

Şi parcă şi pe “analiştii militari” de pe la televiziuni i-am auzit confundând “serviciile” cu militarii. Ştiţi despre cine vorbesc! Analiştii ăia care au făcut Colegii Naţionale de Apărare, pe banii statului! Şi-acuma se dau “mari” ! Vă amintiţi de ei?

Şi parcă şi pe comandantul suprem l-am auzit mormăind, într-o noapte mai…”nocturnă”, ceva, parcă pe la OTV, despre militarii ăştia care ies prea devreme la pensie. De parcă aţi vrea voi, poporul român, să aveţi vreun maior, la 65 de ani, pe câmp, ca să alerge cu mitraliera în mâna, să vă apere!

Şi tot pe comandantul suprem l-am auzit, zilele trecute, decretându-şi verbal propria minte neridicată din somn, că cică sunt prea mulţi generali de “birou”. Că nu avem şi noi, dragă doamne, “generali făcuţti în teatrul de operaţii”.

Domnule comandant suprem. Noi ne bucurăm că nu avem. Şi nici nu vrem să avem. E foarte bine că n-avem! Nici de aia şi nici teatre de operaţii! Totuşi, e bine că avem comandanţi supremi care abia au terminat ciclul de instrucţie!

Sacrificiu, criză mondială sau batjocură?

Deşi poate părea paradoxal, nu neapărat reducerea veniturilor i-ar deranja pe cei mai mulţi dintre militari, căci şi asta ar însemna, totuşi, un sacrificiu. Că ei sunt destul de obişnuiţi cu sacrificiile. Politica dâmboviţeană i-a învăţat, demult, să stea mereu cu valiza “de alarmă” pregatită lângă uşă, cine ştie cărui politican îi mai vin idei năstruşnice!

I s-a cerut Armatei să concedieze 300.000 de militari în 15 ani? A făcut-o! Din ’93 până în 2008! A ştiut cineva? (Chiar sunt curios dacă stia cineva!?) De dragul integrării României în NATO şi Uniunea Europeană.

Aşa cum n-a facut-o nici o structură bugetară: trei sferturi din efective! Şi, după ce şi-a concediat militarii, acuma cică statul le dă prea mulţi bani! Şi cică sunt nesimţiţi!

Cică, datorită crizei, Armatei nu o sa i se cumpere avioanele de luptă mult promise şi nu o să i se echipeze navele de luptă.

De parca le-ar lua cu ei acasă să le folosească ca pe nişte jucării de Anul Nou. Dacă ţara nu vrea, parcă poate Armata să o oblige?

Mai mult, cică CSAT-ul o să se îmbete în continuare, cu diverse soiuri de apă rece, la gândul că nu ştiu ce scut anti-rachetă o sa ne protejeze impotriva nu ştiu căror rachete. Şi totuşi acelaşi CSAT uită ca adevăratul “călcâi al lui Ahile” este aicea, jos, la talpa ţării, la soldaţii care încă lucrează pentru 6-7 milioane pe lună, o normă de hrană şi-un salut de general pe săptămână!

Ce nu inteleg militarii este alta!

De ce alţii-şi bat joc de ţară-ntr-o veselie şi nu-i trage nimeni la răaspundere? Doar fiindcă-s membri de partid şi au imunitate?

Au înţeles că ei, militarii, nu mai au dreptul la sporuri şi prime. Dar, asta doar ca să “împuşte” funcţionarii politici şi alte consiliere parlamentare şi guvernamentale câte 100-200 de milioane pe lună, prin diverse AGA şi CA ?

Şi-acum de ce sunt batjocoriţi militarii şi-s făcuţi “nesimiţiţi” ? Doar fiindcă alţii nu-şi pot justifica neputinţa guvernamentală?

Li s-a cerut să tacă din gură şi să înţeleagă momentul dificil prin care trece ţara. Din nou! Ca de obicei în ultima sută de ani! E ceva nou? Şi-au înţeles!

Acuma, se uită şi ei, militarii, că-s oameni deştepţi, la diverse scheme cu gagici parlamentare şi multimilionari şi alţi avocaţi şi senatori şi deputaţi. Acuma, parcă poţi să-i condamni că înţeleg şi ei cum merge “treaba” în democraţia asta românească?

Şi, totuşi, pe ei, pe militarii ăştia, nu-i nemultumeşte “furnicăraia” asta de şpăgi, interese, şantaje şi curvăsării.

Îi nemulţumeşte doar terfelirea şi aruncarea în desuet a mândriei şi a onoarei Armatei. Că doar Armata nu e a lor, un obiect de porţelan, pentru uzul personal, o distracţie de copii mari ci e o instituţie a ţării. Pe care Ţara a inventat-o pentru că a avut nevoie de ea! Dacă mai are nevoie de ea !

Gabriel Oprea

Acum avem un alt ministru al apărării, al 15-lea (!) în 20 de ani. Provenit din structurile militare. Prea puţin mă interesează de la ce armă provine, că o fi fost de la intendenţă, informaţii, tancuri sau infanterie. Nici nu mă interesează gradele lui, stelele lui, câte or fi şi cum i s-au urcat pe umar! Pentru mine, totuna este.

Însă, pentru militari, e bine că, măcar, pentru prima dată în ultimii ani, au un ministru care ar trebui să le cunoască problemele din interior. Indiferent de modul în care a ajuns să fie ministru al apărării, c-o fi fost bine c-o fi fost rău,

că a plecat de la nu ştiu ce partid, că şi-a făcut propriul partid, sunt convins că pe militari nu îi prea interesează!

Ei însă au mari aşteptări de la Gabriel Oprea. Că doar nu ar trebui să inventeze mari strategii de apărare sau alte metode de luptă. Ar trebui să facă doar două lucruri! Să gestioneze sărăcia (că de la 2.38% din PIB la 1,3% e cale lungă!) dar, mai ales, să apere onoarea militarilor!

Şi dacă Gabriel Oprea îşi va păstra verticalitatea şi onoarea în continuare, eu, personal, îmi voi scoate pălăria!

Căci, acest cuvânt, “onoare”, deşi poate să pară un substantiv comun în vocabularul popular, un titlu de articol pentru ziarişti şi o vorbă de propagandă pentru politicienii aflaţi în campanie electorală, pentru militari reprezintă unul dintre cei trei piloni ai identităţii lor: Ţara, Poporul şi Onoarea !

de Ovidiu Mihalache, Ziare.com

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

25 Responses to “Opinii – Armata Română! Să trăiţi…?”

  1. altfel says:

    Autorul acestui articol poate sta linistit. NU va fi nevoit sa-si ridice palaria!

  2. Sica says:

    Aveti mare dreptate. Si inainte si acum onoarea militara, cadrele armatei nu a insemnat nimic. Buni la scos cartofii fierbinti din foc. Imi amintesc de cel putin trei momente cand cadrele au fost apreciate ( este drept ca nu a tinut mult). Dupa cutremur, dupa inundatii si dupa revolutie. Dupa aceia liniste. Au avut grija sa acuze armata si sa arunce anatema mortilor din revolutie. Cauza? lipsa unui cult al militarului cum este in M.Britanie, in Franta si alte state. Oare cum ar reactiona rezervistii M.Britanii daca l-ar reduce pensiile, dar militarii activi daca s-ar lua din solde. Am o mare greata….una portocalie!

  3. indisciplinatu says:

    Lipsa unui cult al militarului roman, in opinia mea, joaca intr-adevar un rol important in perceptia publica.
    Nu ne putem compara, din pacate, cu armata franceza sau britanica raportandu-ne fie si la argumente de ordin istoric si geopolitic. Cred ca-si aminteste fiecare de razboaiele napoleoniene si ceea ce a insemnat codul civil francez pentru europa si nu numai sau razboaiele imperiului britanic duse in orientul indepartata si mijlociu si insulele Falkland si exemplele pot continua…
    Dupa primul razboi mondial, monarhia romaneasca, ce-i drept, de import a stiut sa pastreze vie onoarea armatei chiar daca si atunci au fost destule probleme dar dupa al doilea razboi mondial cand rusii isi trimeteau la moarte cu buna stiinta soldatii-votca si trei patru oameni la o pusca-sau pus “bazele” decredibilizarii pas cu pas a institutiei militare folosita numai propagandistic pentru interesele partidului unic , ajungandu-se astazi la ceea ce nici comunistii n-au gandit sau faptuit, prin taierea salariilor si pensiilor militarilor!!!
    Nu vom avea niciodata un cult adevarat pentru ostasul roman ci doar un cult fatarnic, fals si numai atunci cand se comemoreaza vreo zi cu iz istoric fiind o corvoada pentru potentatii vremurilor cu scopul de a vedea prostimea lor le pasa si ca ca eroii morti sau inca vii sunt, chipurile ,cinstiti asa cum se cuvine!!! Asta-i din pacate imaginea cultului ostasului roman…o bataie de joc!!!

  4. Nimeni says:

    Onoare si Patrie!
    Sunt sigur ca am vazut acest dicton undeva. Traim vremuri tulburi, a caror cauza nu trebuie explicata acum si aici. Inteleg ca acum se pune problema onoarei, dar „patria”… ce facem cu ea?
    Traim vremuri in care fratele se intoarce impotriva fratelui, fiul impotriva parintilor, nepotii impotriva bunicilor… si toate acestea pentru ca unii sunt „nesimtiti”.
    Luptam razboaie care nu sunt ale noastre… CORECT! Dar, va intreb eu acum: cine a hotarat aceasta lupta? Noi? Nu cred. Daca ar fi alegerea militarilor sa porneasca razboiul, acesta nu va incepe niciodata. Cine, in afara de ei, cunoaste mai bine forta distructiva a armelor? Cine cunoaste, mai bine decat ei, durerea cauzata de pierderea unei persoane dragi?
    Cetatean ROMAN! TU, cel care ne hulesti atat de mult: uita-TE in ochii celor care au pierdut pe cineva drag in razboi si spune-le: BA, SUNTETI NESIMTITI!
    Uita-TE in ochii parintilor, sotilor/sotiilor si copiilor care au pierdut pe cel drag cand spui asta. Uita-TE in ochii familiei pompierului care a murit luptand ca focul sa nu mistuiasca agoniseala TA de-o viata. Uita-TE in ochii jandarmului care a murit in urma loviturilor repetate, cauzate de mineri in stare avansata de ebrietate sau care a stat in spital schilodit, pentru ca TU, cetatean ROMAN, nu esti in stare sa TE controlezi dupa ce echipa TA de fotbal a pierdut un meci. Uita-TE in ochii celor care la inundatii au sarit in ajutorul TAU sa faca ceea ce aceia, pe care TU i-ai ales, nu au facut la timpul potrivit… si asta in timp ce TU stateai la bere, la carciuma din sat. Spune-le asta celor care asta iarna, desi nu era treaba lor, au alarmat unitatea si au iesit cu tot ce au putut sa TE scoata pe TINE din zapada, ca sa nu ingheti acolo, in frig, uitat de lume. Spune-le asta tuturor aviatorilor care la nevoie, atunci cand nimeni nu indraznea sa o faca, si-au asumat riscul de a zbura si a TE aduce la un spital unde sa primesti ingrijirile medicale….
    Uita-TE in ochii lor si spune-le asta, iar dupa ce vei fi facut-o, uita-te la cel drag de langa TINE si gandeste-TE ca si el, din diverse motive, ar putea fi un „nesimtit” care poate sa dispara efemer din aceasta lume nenorocita. Dar poate ca daca gandesti asa, mi-e greu sa cred ca TU chiar ai pe cineva „drag” langa TINE.
    Revin la ideea de baza: Onoare… asta e ceva personal iar unii o avem, altii nu. Iar cei care nu o au, nu au ce cauta printre noi. Dar Patrie? Dar Tara? Dar popor?…..

  5. Nimeni says:

    A.. si inca ceva, cetatean ROMAN: dupa ce vei fi facut toate acestea, uita-TE in ochii mei si spune-mi sa ma duc acasa, ca nu mai ai nevoie de mine. Promit ca plec acasa imediat. Dar nu-TI bate joc de mine si nu ma umili! Chiar crezi ca merit asta?!

  6. Valentin says:

    Un articol ancorat in crunta realitate romaneasca,scris de un OM adevarat.Dar cele scrise de NIMENI ar trebui multiplicate si trimise la toti ,,prietenii militarilor,,- politicienii portocalii,care ,in frunte cu marele carmaci,si-au propus sa discrediteze si sa distruga(prin orice mijloace) aceasta categorie sociala.Sa mai vorbim,in astfel de vremuri si cu asa conducatori,despre ONOARE,TARA,POPOR,este ca si cum i-am explica unui elev de liceu ca a venit pe lume adus de barza…Acum,adevaratele valori sociale,morale,etc.sunt inlocuite cu lenea,incompetenta,hotia,minciuna,aroganta,nesimtirea,etc. Dar principala calitate a actualilor politicieni portocalii este : TRADATORI de TARA si POPOR!

  7. Autorul says:

    Pentru NIMENI !

    1. Pacat de nickmane-ul pe care l-ai ales. Nu esti un “nimeni”. Esti o voce!
    2. Ideile tale o sa apara, mai tarziu, altfel, puse intr-un articol !

    INDISCIPLINATULE, ai dreptate, fatarnicia politicianului merge mana in mana cu blagovesteniile miloase, pseudo-patriotice de pe la depunerile de coroane. Atata stiu, atata fac ! Putem noi sa-i contrazicem ?

    VALENTIN, nu barza trebuie sa le aduca adolescentilor nostri sisteme noi de valori, ci parintii si familiile noastre trebuie sa le inoculeze. Dar, parca poti sa le mai auzi?…de atatea manele si discursuri electorale?

    SICA, tu stii foarte bine ca asta este si rostul militarilor…sa scoata castanele fierbinti din foc pentru altii, nu? Dupa care, “ailalti” se vor lauda, cat de destepti au fost ei, cei care au “gestionat’, atat de “magistral” bine situatia. Nu- asa? Macar daca i-ar lasa pe profesionisti sa-si faca treaba!

    Pentru ALTFEL..sper ca ai sesizat nota de sarcasm…si totusi, in al doispelea ceas, eu astept acea ONOARE de care vorbeam. Militarii s-au nascut si or sa moara idealisti !

    Autorul !

  8. ana says:

    FELICITARI pentru articoll.
    Domnule NIMENI va transmit respecul cuvenit.

  9. patton says:

    @NIMENI -colega va obositi degeaba,incercati sa-i explicati PITICULUI de ce-i mic.in cea mai mare parte e inutil.esti BUN atata timp cat il scoti dintr-un rahatdupa care vei fi tot apv.istul care nu face nimic dar are de toate.tu esti bun daca le rezolvi problemele dificile,sau murdare iar ei sa ia totul lor li se cuvine.Sfatul meu este sa mai lasam manusile de-o parte[ne injura sa-i injuram mai tare,sa le aratam ca sunt lichele care au un singur scop-sa ia totul fara sa faca nimic.atunci cand fac fac numai daca vad un bici pe aproape.nu tebuie sa ne caciulim in fata cuiva, oricum nu ti-ar da nimic daca ar putea. important e sa ne impunem punctul de vedere prin lege si atit

  10. Valentin says:

    Ptr.Patton:,,sa ne impunem punctul de vedere prin lege si atit,,- merge intr-o tara condusa de politicieni care respecta
    legile si principiile democratiei reale,nicidecum in Romania.Care legi,cele emanate si impuse,dupa ureche si bunul plac, tot de eminentii portocalii?Aceasta lupta nu se poate duce si castiga in baza unor legi inlocuite,anulate sau emanate chiar de catre actuala putere.

  11. C. says:

    Intr-adevar, domnul Ovidiu Mihalache nu-şi va scoate pălăria curând….poate niciodată. În schimb mi-ar plăcea să mă pot uita în ochii lui NIMENI, să-l asigur de tot respectul meu şi să-i mulţumesc pentru ceea ce face.

  12. patton says:

    …….regret dar mi-ati scos afirmatia din contex.N u ma refeream la legile actuale ci am facut o afirmatie de principiu. nu mai trebuie sa stam cu mana intinsa la puterea politica oricare ar fi ea.ar trebui sa avem cuvant ferm de spus atunci cand se hotarasc probleme care privesc prezentul si viitorul armatei.Istoria ne ofera exemple tragice:in fiecare razboi armata a intrat slab dotata si echipata pentru ca puterea politica a gasit de fiecare data alte prioritati

  13. ADY_MR. says:

    Un articol de referinta pentru zilele ce le traversam… e jenant,e strigator la cer ce se intampla cu armata operativa dar si cu militarii din rezerva acesteia…Apreciez ca este imperios necesar sa luam pozitie pe toate caile impotriva acestei conduceri centrale nesimtite care ne batjocoresc fara scrupule…din nefericire,trebuie sa recunoastem ca ne asteapta zile negre …

  14. Nimeni says:

    “Ladies first” cum spune afganul: Ana, multumesc pentru gandurile bune!
    Pentru Autor: multumesc pentru incurajare! Faptul ca am ales exact acest nick nu este intamplator si, sub nici o forma, nu este o greseala. Desi, sunt poate mult prea tanar sa cred ca stiu multe, incerc din toate rasputerile sa fiu “nimeni”. Nimeni este acel militar care iese, chiaun de cap, dupa o tura de 12 ore de la statia radar si nu mai stie care-i stanga si care-i dreapta, este militarul care – desi in opinia unora duce un razboi nedrept – se uita de undeva dintr-un teatru de operatii in directia Romaniei si se gandeste cu drag la cei lasati acasa, este pompierul care se lupta cu focul starnit de cel care a adormit mort de beat cu tigara in mana, este jandarmul care “administreaza” bastoane pe spatele celui care a uitat ca suntem oameni civilizati si ca trebuie sa ne comportam ca atare, este chiar acel “securist” mult blamat care, contrar opiniei publice generate de necunoastere, apara fiinta statului roman in cele mai ascunse intimitati.
    Pentru “C.” – daca vrei sa te uiti in ochii mei, alege pe oricare din cei pe care tocmai i-am enumerat… “Nimeni” suntem destui…
    Si ca sa nu se supere generalu’ (Patton) pe mine… fara manusi, spun doar atat: “Cereti s-avem rabdare, avem, dar stiti ceva? /Pentru tot ce faceti nu va iertam, sa va ierte altcineva![….]V-as coase la gura cu sfoara, vreau sa va doara/ Sa ne mintiti doar din priviri, pentru ultima oara”.

  15. Nimeni says:

    Nu sunt „patriot”…. nici nu știu ce înseamnă asta! Pur și simplu îmi iubesc țara.
    Și trăim într-o ţară deosebită! O ţară în care calitatea factorului uman, care ocupă funcţii înalte de decizie, se deteriorează cu fiecare schimbare de „garnitură”. O ţară în care, în baza unor informaţii „pe surse”, Preşedintele proferează ameninţări subtile la adresa unor persoane care se exprimă democratic în public, prin mecanisme stabilite de legile ţării. O ţară în care şeful guvernului încalcă dreptul de proprietate, smulgând microfonul din mâna unui ziarist… și nu se întâmplă nimic. O ţară în care acelaşi şef de guvern porneşte cea mai agresivă campanie de subversiune la adresa României, cu rezultate „notabile” de genul anomiei sociale…. cu toate că mă îndoiesc că l-a citit pe Durkheim…. O ţară în care legile nu se mai respectă, ceea ce mă determină să cred – conform spuselor Preşedintelui – că nu mai avem de-a face cu un stat de drept în care supremaţia legii nu este negociabilă. Și astfel, ajung la articolul 118 din Constituţia atât de violată, care spune că Armata este garantul „democraţiei constituţionale”, și mă gândesc că DA, poate că trebuie să luăm atitudine.
    Dar aceşti exponenţi – deşi termenul este mult prea pretenţios pentru calitățile lor – atacă singura instituție care, până acum, nu a fost pătrunsă iremediabil de cancerul corupției sau al intereselor politice. DA, nu suntem pătrunși iremediabil… Avem și noi problemele noastre, dar uitându-mă la mine și la camaradul care luptă lângă mine am curajul să spun: MAI AVEM O ȘANSĂ! VOI CE ȘANSE MAI AVEȚI?
    Domnule ministru – pentru că sunt sigur că vedeţi aceste rânduri – când vă treziţi dimineaţa și vă uitaţi în oglindă întrebaţi-vă: Este, oare, acest lucru corect? Am purtat și port cu mândrie uniforma Armatei Române, peste tot pe unde am fost în lumea asta! Mi-am menținut verticalitatea și atitudinea „corectă” a unui militar, chiar și în situații stânjenitoare, determinate de „stângăcii” sau pur și simplu greșeli masive făcute de reprezentanții statului…. Spuneți că suntem „foarte buni ambasadori” ai României…. Dar voi…..CE FACEȚI?!?!?!?! Și mai mult decât atât: PÂNĂ CÂND CREDEȚI CĂ O MAI PUTEM FACE?

    P.S. – în sfârșit m-am prins cum se instalează diacriticile pe o distribuție de linux… off… tehnica asta….

  16. altfel says:

    Autorule,
    Am sesizat tot, dar raman la parerea ca nu vei avea nici un motiv sa-ti scoti palaria in fata lui Oprea. Eventual, poate sa ti-o scoti doar ca sa dai cu ea de pamant! N-are nici-o treaba cu…treaba acest individ. Fanfaronada este unica lui preocupare. L-ai urmarit…in direct? Adica, ai fost in apropierea lui la vreo manifestare? Oricum, nu esti primul care va fi dezamagit. Si-au mai manifestat si altii entuziasmul cu privire la vorbele lui, chiar pe acest site, si au fost nevoiti, ulterior, sa-si retraga si aprecierile, si sperantele. Acuma, ca m-am incins scriind, chiar ca nu inteleg pe ce se bazeaza speranta in acest fanfaron. Ca doar asa, sa manifestam speranta, nu prea se aseaza pe specificul militar!

  17. efel says:

    celebrul motto lansat de domnitorul unirii, col. Alexandru Ioan Cuza, “Onoare si patrie” si inscris pe steagurile unitatilor militare ale Principatelor Romane Unite, inca mai sta scris pe poarta cea mare a cazarmii din dealul Copoului, din dulcele targ al Iesilor. si poate si in alte locuri.

    onoarea si demnitatea nu trebuie proclamate! ele sunt sau nu sunt.

    in vremurile cand tara noastra era tara, in Senatul Romaniei era un numar de ofiteri/generali, ca si un numar de reprezentanti ai clerului, care nu erau alesi politic, ci erau numiti sa reprezinte interesele institutiilor Statului Roman care, prin lege sunt/erau apolitice. atunci era si demnitate si onoare. in timp s-a diluat.

    cred ca ar fi bine sa militam pentru reluarea traditiei, odata cu noua Constututie. in timp, cuvintele onoare si demnitate militara isi vor recapata sensul. deasemenea si cuvantul patrie.

  18. micutzul says:

    Poate ca in strafundul fiintei mele sunt patriot, nu stiu. Ce stiu este ca am ales cariera militara fiindca alta nu stiam, dar si fiindca mi/a placut uniforma, felul de a fi al militarilor. La 4 ani luam legatura pentru prima data cu armata, prin cizmele tatalui meu. Le lustruiam . Drogul s/a raspandit in familie si am urmat calea armelor si eu si fratele meu. A fost greu, de multe ori obositor si de multe ori periculos. Toate pana a aparut un las, un mizerabil , un vierme pe nume Stolo care a spus ca noi suntem rentieri, mercenari, asistati social. M/a durut inima cand am vazut si auzit asa ceva. Dar mai rau ma doare acum cand vad ca generalii armatei noastre tac si nu spun nimic cand camarazii lor sunt terfeliti . Asta inseamna implicarea politicului in armata, numirea politica a Sefului SMG, a sefilor structurilor de arme .Domnilor generali va felicit ca inghititi mizeriile si nu vi se face greata. Armata nu va avea niciodata sustinatori reali si de valoare decat din randurile ei. Daca unele servicii pot fi cumparate, armata nu poate in totalitatea ei sa cedeze presiunilor. ARMATA TREBUIE SA AIBA PRIN CONSTITUTIE PREROGATIVA DE APARATOR AL cONSTITUTIEI SI SA AIBA OBLIGATIA SA INTERVINA LEGAL DECATE ORI SE CONSTATA DERAPAJE POLITICE, ECONOMICE ETC. Vi se pare cunoscut?
    Ne mai intrebam de ce partide de extrema dreapta cresc in aceasta perioada, de ce lideri cu grimase si gesturi zic ei marete ii inlocuiesc pe manelisti ? Dar totusi intelectualii, oamenii de marca , discipoli ai lui Paler, unde sunt?

  19. micutzul says:

    PROPUN INFIINTAREA UNUI PARTID FORMAT NUMAI DIN CADRE MILITARE IN REZERVA CARE LA INTRAREA IN PARTID SA SEMNEZE UN CONTRACT DE ONOARE.

  20. maioru` says:

    Felicitari autorului pentru articol! Ca si camaradul meu “micutzul” am imbratisat cariera militara la o varsta frageda (doar 14 ani), cu speranta in suflet ca “haina militara” imi v-a oferi acea siguranta a zilei de maine de care orice militar din armatele moderne se bucura. Dar sincer sa fiu, in afara de demagogia ilustrilor nostri conducatori si de lipsa lor de responsabilitate vis-a-vis de armia romana nu am gustat din pocalul placerii si satisfactiei de a fi militar. Sunt profund dezamagit de aroganta cu care suntem tratati si sunt de-a dreptul consternat de mojicia unor politicieni care ne terfelesc si ne blameaza institutia pe care cu cinste si sacrificii o reprezentam, ori de cate ori au ocazia. Ca “vanator de munte” intr-o zona mioritica nu tocmai “pitoreasca” din punct de vedere geografic si militar (sigur militarii o sa ma inteleaga la ce ma refer) si care sincer nu mi-a oferit prea multe satisfactii, as vrea sa precizez faptul ca in afara de onoarea de a fi militar nu prea mai am multe atuuri cu care sa ma laud sau care sa imi confere acel statut special, asta in situatia in care unii din actualii conducatori ai destinului natiei romane nu se va supara si ne-o vor lua si pe asta. Dar nu plansetele pe epoleti sau lacrimile fara noima ii caracterizeaza pe militarii romani ,ci dorinta acerba de a invinge greul si de a trece peste orice obstacol aparut in cale indiferent de sacrificiile pe care trebuie sa le suporte. As vrea sa ma pot bucura alaturi de camarazii mei si de familiile lor (care pana la urma fac parte tot din natia romana) de un trai decent, de o conditie materila pe masura sacrificiilor si privatiunilor suportate, de o viata ca a oricarui alt militar partener in teatrele de operatii si chiar de o pensie (care o mai prinde) care sa nu-ti suprime batranetea, chiar daca pentru militari de multe ori este una scurta. Insa demogogia, lipsa de respect, de patriotism, de ONOARE, faradelegile si promiscuitatea au pus stapanire pe clasa politica romaneasca care, parca acum (desi nu mai exista alt precedent in istorie), mai mult ca niciodata, duc o campanie agresiva de-a dreptul as zice, pentru defaimarea armatei romane. Daca stau bine si ma gandesc la versurile poetului nostru national Mihai Eminescu – “Luceafarul poeziei” din Scrisoarea aIII-a, care spun :
    “Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
    Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
    Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”,
    mi-as dori din tot sufletul ca acest lucru sa se poata intampla. In speranta ca ruga imi v-a fi ascultata si ca D-zeu o sa isi indrepte fata si spre nelegiuitii care ne terfelesc si ne batjocoresc tot ce avem mai de pret noi militarii”Tara, Drapelul şi Onoarea ” va rog sa-mi permiteti sa va transmit tuturor camarazilor consacratul salut militar: “AM ONOAREA SA VA SALUT!”

  21. iulia says:

    sunt curioasa cati din cei ce au scris mai sus sunt civili..eu sunt militar si sunt de acord cu tot ce ati spus, dar as vrea ca cei din afara sistemului sa va citeasca- poate ii va opri putin in loc si macar pret de o secunda sa ne respecte pentru ceea ce facem. Am multi colegi care nici nu indraznesc sa poarte uniforma militara in oras de frica sa nu arunce cineva cu pietre dupa ei (dupa cum li s-a mai intamplat unora)..Uneori ne plang de mila.

  22. din putul gandirii dobritoiului says:

    Si eu ma intreb cati din cei care ii ureaza “la multi ani” Gl.mr.ing. DOBRIN VIRGIL la aproape doi ani dupa trecerea sa in nefiinta sunt militari sau niste boschetari macabri. Rusine celeor care in Observatorul militar fac asemenea “glume” macabre, mai ales pe seama unui distins MILITAR. Nu stiu cine se ascunde in spatele acelor majuscule, cert este insa ca in nici un caz nu pot fi numiti militari.

  23. Maria Tereza ! says:

    ..tu te auzi ce zici -scrii !

  24. MuciFer says:

    Micutule, te potrivesti cu aia de suge ..cai verzi pe pereti.In sfarsit, si-a gasit numelle care i se potriveste.Se vede ca sunteti aceiasi generatie,…. Legionarul si Micutul, pasiv si activ!!!!!!!

  25. Maria Tereza ! says:

    MUCIOSULE ..de-ai fii un ..armasar ..ce grija as avea de tine !
    Pacat ca esti o gloaba-martoaga prapadita ! Bator a lu Fefeleaga ..se tinea bine fata de tine !!! Si …… macar sterge-ti mucii de pe piept…!!