Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Una vorbim şi alta fumãm – sau “Strategia naţionalã de…zâmbit 2010”

Mã uit şi eu pe “Strategia naţionalã de securitate 2010” şi mã crucesc. Un astfel de document n-are voie sã aibã nici o fisurã, cãci, şi dacã este “beton” tot apar fisuri la punerea în practicã, dar dacã ea are o singurã fisurã, aia se transformã în viaţa realã într-un hãu uriaş prin care se duce aproape totul pe apa sâmbetei.

Nu-mi propun sã fac o analizã serioasã şi nici una competentã, nefiind eu nici prea serios şi nici prea competent, dar vreo douã-trei observaţii, nu-mi pot reţine:

1. La pagina 13, în categoria “Principale riscuri şi ameninţãri”, printre altele este nominalizat, fãrã sã se precízeze dacã este risc sau ameninţare, cã ar cam fi douã lucruri cam diferite, “spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii…”. Nefiind numite “servicii de informaţii strãine”, bag seama cã intrã aici şi acţiunile ostile ale unor servicii de informaţii româneşti, chestiune cu care eu aş fi absolut de acord, întrucât ar fi corectã, dar mi-e teamã cã aş fi interpretat ca fiind tendenţios. In plus, constat cã acest spionaj constituie ameninţare, sau risc, numai din partea “unor” servicii de informaţii, nu din partea oricãrui serviciu, sau din partea tuturor serviciilor. Nu, pe autorii strategiei numai acţiunile ostile ale unora îi deranjeazã! Pentru cã ei au descoperit, sau deja ştiau, acţiuni ale “altor” servicii de informaţii, care, deşi sunt tot ostile, pentru ei nu constituie nici risc şi nici ameninţare la adresa securitãţii naţionale!

2. Pe la pagina 24, la “Obiectivele serviciilor de informaţii”, printre altele se vorbeşte despre “…contracararea acţiunilor de spionaj şi influenţã ale unor actori interni şi internaţionali, îndreptate împotriva intereselor naţionale, a valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate…”. Aici, bag seama cã sunt, din nou, avute în vedere doar acţiunile “unor actori”, probabil care vor fi nominalizaţi într-o anexã ultra-secretã, nefiind interesaţi noi sã combatem astfel de acţiuni ale oricãror actori, sau ale tuturor actorilor care ar desfãşura astfel de acţiuni. La o astfel de formulare, cred cã nici nu mai este nevoie de acea anexã ultra-secretã, cã orice om poate spune pe care nu-i vom lãsa, şi pe care-i vom lãsa sã-şi facã mendrele chiar împotriva intereselor naţionale, dar în favoarea unor interese personale. La o adicã, chiar îi vom şi ajuta, prin punerea la dispoziţie a tuturor datelor de care au nevoie, scoase din fişetele guvernamentale, acolo unde sunt încuiate pentru a nu cãdea sub ochii românilor, românii fiind cam principalul pericol la adresa securitãţii naţionale a României, în viziunea autorilor minunatei strategii.

3. Tot pe la pagina 13, printre alte riscuri şi ameninţãri, sunt enumerate pandemiile. Au, sã nu fi auzit autorii minunatei strategii cã, în România, pandemiile nu constituie nici risc şi nici ameninţare pentru simplul motiv cã ele pot fi simplu contracarate prin dispoziţii prezidenţiale sau guvernamentale? Dacã n-au ştiut, sã se uite cum a încetat pandemia de gripã porcinã dupã numai câteva sãptãmâni, deşi fusese prognosticatã cã va dura câţiva ani. Ca sã nu mai pomenesc de aia aviarã, cã aia ataca mai mult pãsãrile, pe când aia porcinã…Nu de alta, da’ n-am auzit folosindu-se expresii precum “Bãi, gânsacul dracului!” sau “Eşti o pitulice!”, pe când “Bãi, porcule!” sau “Eşti un porc” sunt expresii specific umane şi chiar bine-meritate, nu?

Nu ştiu de ce, trimiterile alea numai la “unele servicii” şi la “unii actori” mi-au amintit de vorba româneascã “Gura pãcãtosului adevãr grãieşte”.

Scris de … Altfel
Joi, 24 Iunie 2010

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

3 Responses to “Una vorbim şi alta fumãm – sau “Strategia naţionalã de…zâmbit 2010””

  1. lucius says:

    Ar fi multe de spus … legat de aceste servicii. Se vede clar ca aceasta strategie nu este facuta de profesionisti … sau daca da, atunci s-au introdus intentionat cuvintele “unele/unii”.
    Normal ar fi sa ne intrebam cine a introdus aceste cuvinte si de ce? Ce serviciu urmeaza sa fie decapitat sau marginalizat? Oare … care serviciu ii sta in calea marelui … pinochio?
    Noi, cei de pe margine, nu ne ramane decat sa vedem si sa auzim ce se va intampla mai departe … profesionistii, cei din domeniu, nu le ramane decat sa lupte sau sa renunte in fata celui care traieste si isi alimenteaza energia numai si numai din scandaluri, intriga si minciuna.
    Cam asta este … tot … in mare.

  2. Nimeni says:

    Dragă Altfel:
    Eu cred ca această minunată strategie a fost scrisă de marele intelectual-consilier al preşedintelui…. Iuliiaaaaan Fotaaaa! Nu de alta, dar din ce văd, se potriveşte la perfecţie cu nivelul intelectual demonstrat din ce în ce mai des pe “sticlele” televiziunilor.
    Deşi unii termeni sunt definiţi, se vede clar că autorul/ autorii nu au proprietatea acestora şi fac din ceea ce ar trebui să fie în primul rând un document coerent, un mare “giveci”, numai bun…. Numai bun pentru a putea fi folosit în justificarea unor măsuri, ce cu siguranţă vor fi luate, în scopuri personale sau de grup. Spre exemplu, ceea ce aţi remarcat la punctul 2, nu este o greşeală, este ceva cu certitudine intenţionat. Nu mă dau expert, dar acolo zice de “…contracararea acţiunilor de spionaj şi influenţã ale unor actori interni..”. Acu’ io stând drept şi judecând strâmb, văd că se va schimba Codul Penal… că acolo zice că spionajul este săvârşit de străini sau apatrizi, nu de “actori interni”. Deci “Lucius” are dreptate, neşte servicii l-au deranjat pe “mariner”, dar care oare…?

  3. ion says:

    Cel mai slab document de acest gen din ultimii 20 de ani. Dupa valoarea consilierilor si rezultatul,un document slab,plin de erori conceptuale si fara directii clare de actiune.