InfoMondo Militar

12 august 1996

Primesc cadou, de la vechiul meu prieten S., cartea lui Alvin Toffler: „Război şi anti-război”, pe care o citisem cu circa o lună în urmă. O recitesc înainte de a o pune în raftul bibliotecii alături de binecunoscutele „Şocul viitorului” şi de „Al treilea Val”. Încerc să-mi notez, în câteva fraze, impresiile lăsate de carte la o a doua citire.
(more…)

24 iunie 1996

Cu toţii am învăţat încă din primii ani de şcoală că Europa are ca limită în vest Oceanul Atlantic şi în est lanţul munţilor Urali. Dar, din motive politice, pe perioada existenţei Uniunii Sovietice, graniţa estică a continentului s-a identificat, de către politologii occidentali, cu frontiera vestică a Imperiului Roşu.
(more…)

13 februarie 1996

Citesc un interviu pe care ministrul ungar de externe, Laszlo Kovacs, l-a dat ziarului „Pravda” din Bratislava.

Se vorbeşte, cum este şi firesc, despre relaţiile ungaro-slovace. Reţin câteva idei care par importante şi pentru noi, românii.  Merită consemnate, analizate şi extrase câteva concluzii. Două sunt temele cu pricina.  Prima, poziţia ungurilor faţă de reevaluarea Tratatului de la Trianon şi a doua, modul în care L.K. gândeşte problematica minorităţilor.
(more…)

Iulie 1997

Pe data de şapte s-a ratificat, în Senatul României, Tratatul cu Ucraina. În numai 45 de minute s-a comis o imensă nedreptate. Istoria va judeca, dar  ca om care cunosc amănunţit situaţia de fapt,  ştiu că s-a comis o gravă eroare, o istorică greşeală, poate ireparabilă.
(more…)

1996

mai 1996

Trăim, probabil, perioada cea mai spectaculoasă a ultimelor secole. Trăim concomitent pacea şi războiul, închegări şi dezmembrări de alianţe, de naţiuni, de state. Dispar graniţe şi se trasează altele noi. Am senzaţia că ne aflăm într-un imens creuzet în care se topesc cristale vechi şi prind contur altele noi. În mod sigur vom fi prinşi pentru totdeauna într-o astfel de structură împreună cu gândurile, faptele ori ne-faptele noastre. Şi acolo, implacabil, prin corodarea firescă şi de neoprit determinată de trecerea vremii, vom deveni parte a prafului prin care vor păşi spre viitor, ori spre trecut, copii noştri.
(more…)

De mai multă vreme sunt preocupat de punerea în ordine a unor idei, note şi însemnări personale aproape pierdute în mai vechile mele adnotări. Este o muncă plină de surprize. Descopăr cu uimire cât de multe lucruri importante am uitat. Imi dau seama că n-am fost în stare să folosesc o mulţime de idei cu care m-am întâlnit cândva şi care, dacă le-aş fi reţinut, m-ar fi ajutat să fiu mai profund în gândire şi mai exact în argumente.

De pildă, azi am recitit cele notate în ianuarie 1997. Transcriu  parte din note pentru ca voi, prietenii scrisului meu, să vedeţi că încă de atunci, din ultimul deceniu al secolului trecut, se aveau în vedere evenimente cu care „ne luptăm” acum. Am putea crede astfel că unii ştiu, deja, care este finalitatea lor. Dar, datele necesare pentru a afla şi noi cum să ieşim la lumină, din varii motive, nu ne sunt accesibile.  Cel puţin nu nouă, muritorilor de rând. Sublinez: era cu şapte ani înainte de intrarea României în NATO…
(more…)

Ce se va întâmpla cu militarii? Nimeni nu cunoaşte cu exactitate. Nimic, dar absolut nimic nu este sigur. Înafara perspectivei dezastrului. Ei, militarii activi, în rezervă sau retragere, nu ştiu ce se va întâmpla azi. Cu atât mai puţin, mâine. Amputarea drastică a soldelor a devenit o realitate. 25% din soldă înseamna traiul pentru o săptămână a familiei, furat în fiecare lună! Creşterea ucigătoare a preţurilor, tăierea celorlalte sporuri, mai adugă câteva zile de foame. Militarii în rezervă, prin tăierea cu până la 60% a pensiilor militare, vor îngroşa rândurile celor condamnaţi la inaniţie.
(more…)

Cu puţine zile în urmă lăudam gestul de curaj al generalului-ministru al apărării. O făceam deschis, fără urmă de ipocrizie, salutând un discurs din parlament care apăra demnitatea ostaşului român de furia oarbă şi iraţională a guvernanţilor. Un discurs al unui membru al guvernului care se opunea tendinţei demolatoare a şefului său. Salutam gestul, punctual. Mă raportam la cele zece minute de la tribuna senatului, cu rezerva comportării ulterioare a ministrului politician.
(more…)

Această scriere este dedicată durerii mute şi
suferinţei miilor de militari români care se regăsesc în ea.

Cine îi apără pe militari?

Îi apără comandantul Forţelor Armate?

În  mod tradiţional, Armata română are drept comandant pe şeful statului..  Iată o tradiţie care se respectă, o să spuneţi. Comandantul-preşedinte, prin înalta poziţie ocupată în stat, poate şi ar trebui să asigure buna funcţionare a Armatei ca instituţie fundamentală a statului. Să fie preocupat de dotarea, înzestrarea forţelor armate, de traiul, drepturile şi statulul social al militarilor.
(more…)

Această scriere este dedicată durerii mute şi
suferinţei  miilor  de militari români care se regăsesc în ea.

Cine îi apără pe militari? Nimeni!

Ei, militarii, nu se pot apăra singuri. Nu au instrumentele necesare. Le-au fost luate prin legi şi regulamente. Şi şi-au acceptat condiţia. Nu pot protesta în nici un fel. Nu pot face grevă. Nu pot avea activităţi politice şi nici nu pot fi membri vreunui partid. Nu pot organiza şi nici participa la demonstraţii. Nu se pot organiza în sindicate. Nu pot scanda lozinci şi nici lipsi de la serviciu.
(more…)

Această scriere este dedicată durerii mute şi suferinţei zecilor
de mii de militari români care se regăsesc în ea.

Cum de s-a ajuns la concluzia, fluturată azi de guvern, că armata “mănâncă banii statului de pomană”?

Urmare a incompetenţei celor care administrează ţara, banii din buget au devenit insuficienţi. Credeţi că şi-au recunoscut incapacitatea şi au lăsat locul altora, mai capabili? Nu. Au dat vina pe “criză”. O criză ciudată, când indusă, când generată intern, când existentă cu adevărat, când iluzorie, când cea mai severă din istorie, când în curs de rezolvare.  Ca şi dumneavoastră, am observant că, în mod suspect, criza a apărut odată cu accederea la putere a unui anumit partid  (într-o coaliţie contra naturii) şi cu numirea în fruntea guvernului a unui anumit premier. De atunci au început să nu mai fie bani. Ce coincidenţă stranie!…Să fie vorba de criza mondială, de neştiinţa conducerii, de incapacitatea managerială, de fraude nedescoperite încă, de “sifonarea” conştientă către cercurile de interese a banului public? Greu de ales. Hai să spunem că doar criza e de vină.
(more…)

Această scriere este dedicată durerii mute şi

suferinţei zecilor de mii de militari  români care

se regăsesc în ea.

Armata, institutie de bază a statului este azi în pericol. Este terfelită şi stigmatizată, aruncându-se  acuze de neconceput asupra tuturor celor ce o compun.  Printr-o campanie mediatică abjectă, coordonată politic de la nivel guvernamental, se urmăreşte demolarea statutului social al slujitorului sub drapel. (more…)