Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Evoluţii în domeniul vânzărilor de armament şi tehnică militară

Pericolul iranian a determinat o serie de state din regiunea Golfului să-şi suplimenteze bugetele pentru achiziţiile de armament şi tehnică militară. Demersuri notabile pentru achiziţii de tehnică militară au făcut în schimb şi o serie de state din Asia.

Arabia Saudită este pregătită să încheie un contract cu administraţia Obama pentru achiziţionarea de tehnică

militară americană în valoare de 60 de miliarde de dolari. Este vorba de peste 80 de avioane F-15 şi elicoptere

Apache, Black Hawk şi Little Bird. Negocierea acestui contract a început în timpul administraţiei Bush, sub

justificarea ameninţării nucleare iraniene, dar şi pentru garantarea siguranţei că regimul prooccidental nu va fi înlăturat într-un mod similar Revoluţiei Islamice din Iran, din 1979.

SUA vor vinde Israelului 20 de aparate F-35, cele mai moderne din lume la această oră. Primul aparat va

fi livrat în 2015. Contractul este în valoare de 2,66 miliarde de dolari.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a declarat că vânzările de arme către Arabia Saudită şi Israel se justifică prin necesitatea de a întări cele două state aliate în faţa Iranului şi sunt “în interesul naţional” al SUA. Cotractele sunt şi în interesul marilor producători americani de armament (în cazurile de mai sus Boeing, United Techologies Corp şi Lockheed Martin), care vor putea beneficia de o adevărată cursă a înarmării în Orientul Mijlociu.

Analişti citaţi de Reuters estimează că cel puţin şase state vor recurge la cumpărarea de arme americane, în detrimentul companiilor europene, mult mai puţin prezente în regiune. Kuweit, Bahrain, Oman şi Qatar îşi vor investi petrodolarii în armament american. Statele din Golf vor cheltui circa 100 de miliarde de dolari pentru înarmare în următorii ani, estimează specialiştii.

EADS, rivala europeană a Boeing a reuşit doar încheierea unui contract de 2 miliarde de dolari.

Spectrul ameninţării iraniene grăbeşte instalarea scutului american antirachetă în Europa. Succesul iniţiativei americane nu se datorează aspectelor strict

militare ale scutului, cât implicaţiilor politice pe care statele foste comuniste doresc să le obţină. După abandonarea instalării scutului SUA în Polonia, unde va fi înlocuit de baterii Patriot, sistemul american antirachetă va fi găzduit de România (în acest moment are loc cea de a treia rundă de negocieri între Bucureşti şi Washington) şi Bulgaria, cu Turcia sugerând recent că studiază posibilitatea găzduirii unor elemente ale scutului. Acesta urmează să devină operaţional în 2015.

Deşi costul pe care fiecare dintre aceste state urmează să îl suporte este limitat, miza economică a scutului american ţine de interoperabilitate. Ţările care vor dori să facă parte din acest sistem vor trebui să achiziţioneze tehnologia aflată în folosinţă. Bradley Roberts, subsecretar de stat în cadrul Pentagonului, a afirmat, în iunie, că în 2018 întreg spaţiul NATO va fi sub scutul antirachetă, după instalarea unor elemente în nordul Europei.

Olanda şi-a manifestat deja interesul de a cumpăra rachetele SM-3, folosite la scutul antirachetă al SUA.

Rachetele americane SM-3, SM-2 şi Patriot sunt deja folosite de marina japoneză şi alte 12 forţe care controlează mările lumii (Coreea de Sud, Japonia, Grecia, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Germania).

Taiwanul a anunţat că, în 2015, va inaugura un sistem de apărare antirachetă împotriva Chinei. Scutul taiwanez se bazează pe baterii Patriot III. Compania producătoare a rachetelor Patriot şi SM-3 este Raytheon.

Fostul vicepreşedinte pentru operaţiuni guvernamentale al Raytheon, William Lynn III, a fost numit secretar adjunct al Apărării de către preşedintele Obama, fiind nevoie de o derogare de la regulile de etică ale administraţiei SUA.

Competitorul major al SUA în vânzările de armament este Rusia, iar confruntarea economico-militară are loc în India şi unele state din Orientul Mijlociu, parteneri comerciali ai URSS în timpul Războiului Rece.

Alte state, precum Venezuela sau Iran sunt pieţe exclusive ale Rusiei. Potrivit unui jurnalist indian al revistei “Jane’s Defence”, India va cheltui circa 80 de miliarde de dolari pentru înarmare, în următorii cinci ani. In perioada 2005-2009, India a fost al doilea cel mai mare importator de armament din lume, după China. Rusia rămâne cel mai mare exportator de arme în India.

SUA, prin politica de finanţare a Pakistanului, duşmanul istoric al Indiei, poate deveni marele furnizor de arme al guvernului de la New Delhi, aplicând aceeasi strategie din Orientul Mijlociu, care presupune livrarea de armanent atât către Israel, cât şi către statele arabe.

Potrivit institutului suedez SIPRI, 81% din vânzările de arme din 2009 au fost realizate de cinci state: Rusia (26,9 miliarde de dolari), SUA (25,9 miliarde de dolari), Franţa (6,3 miliarde de dolari), Germania (4,8 miliarde de dolari) şi Marea Britanie (4,4 miliarde de dolari).

sursa: Cotidianul

Etichete:


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.