Admitere Materat - UBB Cluj-Napoca - Managementul Securității în Societatea Contemporană

Afganistan – conferinţa internaţională de la Kabul

Peste 60 de miniştri de Externe şi şefi ai unor organizaţii internaţionale participă la Kabul la o conferinţă despre Afganistan.

Între invitaţi se află secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, şi secretarul de stat american, Hillary Clinton.

Conferinţa se doreşte a fi un impuls dat dezvoltării Afganistanului. Situaţia din teren este însă foarte complicată, ceea ce ar face dificilă implementarea planurilor anunţate astăzi.

În comunicatul de final al conferinţei internaţionale de la Kabul, se afirmă că forţele de securitate afgane ar trebui să poată asigura singure securitatea în unele zone ale ţării în cursul acestui an, urmând ca până la sfârşitul anului 2014 să coordoneze securitatea în toate provinciile ţării.

Un posibil semnal privind capacitatea afganilor de a-şi asuma aceste sarcini a fost dat de forţele NATO din Kabul care insistă că “securitatea conferinţei internaţionale este asigurată în principal de militarii afgani, pe care însă trupele NATO sunt gata să-i sprijine în cazul în care vor întâmpina probleme”.

Forţele de securitate afgane pot asigura un spaţiu de securitate relativ redus. Dincolo de capitala Kabul, guvernul lui Hamid Karzai exercită un control redus asupra ţării, iar securitatea depinde în mare măsură de forţele NATO şi de cele ale coaliţiei conduse de SUA care, în ultimii ani, se confruntă cu o insurgenţă din ce în ce mai puternică şi mai bine organizată a talibanilor.

Deşi în ultimii ani, forţele de securitate afgane au ajuns să numere aproape 100.000 de militari şi se aşteaptă ca acest număr să crească la 134.000 până în 2011, acestea continuă să fie indisciplinate, slab pregătite şi în general ineficiente.

Conferinţa de la Kabul doreşte să dea semnalul relansării Afganistanului.

În discursul său inaugural, preşedintele Hamid Karzai a făcut referire la enormele resurse minerale ale ţării, estimate la trilioane de dolari, care ar putea finanţa această relansare, dar şi la poziţia sa strategică în centrul aşa-numitului nou drum al mătăsii.

În comunicatul de final al conferinţei, autorităţile afgane s-au angajat să întreprindă o serie de reforme care privesc:
– combaterea corupţiei;
– instaurarea unui sistem judiciar naţional care să înlocuiască judecăţile tribale;
– protejarea drepturilor femeilor într-o societate patriarhală;
– extinderea infrastructurii rutiere şi energetice.

Cel mai important punct al documentului se referă la intenţia autorităţilor afgane de a demara negocieri de pace cu talibanii.

Oricât de serioase par a fi planurile anunţate, autorităţile afgane, dar şi aliaţii lor internaţionali vor trebui să arate că sunt capabile să le ducă la îndeplinire.

La 9 ani de la căderea regimului taliban, Afganistanul îndeplineşte o mare parte dintre criteriile care caracterizează un “stat eşuat”.

Reformele anunţate în repetate rânduri în ultimii ani nu au fost duse la îndeplinire, în schimb a crescut corupţia, insurgenţa talibană este tot mai puternică, iar ţara rămâne principalul producător şi exportator mondial de heroină.

Reconstrucţia anunţată după căderea talibanilor se lasă în continuare aşteptată, iar amânarea repetată a acesteia a dus la alienarea polulaţiei.

Sursa: RADOR


Redactia nu-şi asumă responsabilitatea asupra conţinutului comentariilor cititorilor. În situaţia în care acestea conţin un limbaj necivilizat ne rezervăm dreptul de a le opri de la publicare. De asemnea invităm comentatorii să se refere strict la subiectul aflat în dezbatere şi să nu aducă atingere demnităţii altor persoane. Vă invităm pe toţi la o dezbatere civilizată, argumentată bazată pe respect.

Comments are closed.